Cine a fost domnitorul ce a introdus cartofii în Moldova? Numele său este amintit în ziua de azi mai ales prin prisma codului de legi - cel mai evoluat din Țările Române până la el - care-i poartă numele. Sfârșitul i-a fost adus de eternele suspiciuni ale otomanilor în privința „jocului dublu” al conducătorilor principatelor românești.
Cine a fost domnitorul ce a introdus cartofii în Moldova? A adoptat codul de legi ce-i poartă numele
Scarlat Callimachi a fost domnul Moldovei în trei rânduri, în perioadele august 1806 - octombrie 1806, august 1807 - iunie 1810, septembrie 1812 - iunie 1819, dar și al Țării Românești între februarie - iunie 1821.
Se născuse în Constantinopol la 1773 și era fiul lui Alexandru Callimachi, fost domn al Moldovei între 1795 - 1799.
În plină epocă fanariotă, Scarlat Callimachi a primit tronul Moldovei, la rândul său, în august 1806, după mazilirea lui Alexandru Moruzi.
Citește și: De ce n-a mâncat Mihai Viteazul cartofi? Când a fost cultivată leguma în Europa, prima oară?
Prima domnie a fost cu ghinion, însă. De-abia ajuns la Iași, a și fost mazilit, deoarece rușii au cerut Porții să-l reinstaleze pe Moruzi, pe baza unui acord din 1802 între cele două mari puteri, prin care domnii Țărilor Române trebuiau numiți pe șapte ani, conform galeriaportretelor.ro.
Nici a doua domnie din Modova n-a fost cu mai mult noroc. Desemnat iar domn în august 1807, a fost nevoit să rămână la sud de Dunăre din cauza războiului ruso-turc din perioada 1806-1812, aflat în plină desfășurare.
Domnitorul din Moldova a creat codul de legi care-i poartă numele
În iunie 1810, Scarlat Callimachi a fost luat prizonier de turci, iar după încheierea războiului a fost din nou numit domn al Moldovei, în septembrie 1812, a cărei parte de răsărit, dintre Prut și Nistru, fusese anexată de ruși prin Pacea de la București, semnată la Hanul lui Manuc.
De data aceasta, el a ocupat tronul vreme de 7 ani - un „mandat” întreg - timp în care a luat măsuri împotriva ciumei, s-a îngrijit de podurile de lemn și, lucru important, a introdus cartofii în Moldova.
Deși prețioasele legume ajunsesetă în Europa încă de prin anii 1530 -1540, fiind aduse din America de Sud, românii moldoveni i-au descoperit gustul și foloasele date de cultivarea lor abia aproape trei secole mai târziu.
Oricum, europenii, în general, au privit cartofii cu reticență, el fiind folosit doar ca furaj o lungă perioadă de timp, abia spre finalul secolului al XVIII-lea el fiind introdus în meniul populației, în Imperiul Habsburgic, de unde a ajuns și în Transilvania.
În Muntenia, o cronică din timpul domniei lui Ion Caragea (1812-1818) menţionează vânzarea cartofilor pe piaţa Bucureştiului, cartofi aduşi din Transilvania şi, de asemenea, cultivarea acestora de către grădinarii din jurul Bucureştiului.
Dar principala realizare a domniei lui Scarlat a fost codul civil care îi poartă numele, Codul Callimachi, alcătuit în limba greacă de juriștii Christian Flechtenmacher și Ananias Kouzanos, tipărit la Iași în 1816 și promulgat în 1817.
Încheindu-și mandatul de șapte ani, el s-a reîntors la Constantinopol, dar, în februarie 1821, a fost numit din nou domn, de data aceasta al Țării Românești.
Citește și: Când a apărut mita la români? Mihai Viteazul a plătit 1.500.000 de galbeni pentru a obține tronul
O domnie la gel de nenorocoasă ca și prima, el neapucând, practic, să domnească, din cauza izbucnirii revoluției lui Tudor Vladimirescu.
Mai mult, a fost acuzat, împreună cu fratele său, Ioan, de implicare în revoluția grecească de eliberare națională, Eteria, condusă de generalul grec aflat în slujba Rusiei, Alexandru Ipsilanti - fiind exilat în Anatolia,
A murit la scurtă vreme, în octombrie 1821, la 48 de ani, fiind otrăvit de turci, după unele surse, iar, conform medicului său, din cauza unui atac de apoplexie, după ce fratele i-a fost decapitat.
Oricum i-ar fi fost sfârșitul, a fost unul nedrept pentru un om care, deși străin de Țările Române, a încercat să facă măcar un pic de bine acestora și, parțial, a și reușit, cel puțin în Moldova.
