Cine a fost domnitorul fanariot care a vrut crearea Regatului Daciei? De-a lungul istoriei, au mai existat voievozi care au visat să unească măcar Moldva și Țara Românescă, dacă nu chiar și Transilvania, după modelul lui Mihai Viteazul. Dar fără succes. Însă un conducător grec al Principatelor a gândit un plan care, cu puțin noroc, s-ar fi putut împlini.
Cine a fost domnitorul fanariot care a vrut crearea Regatului Daciei? Ce țări ar fi făcut parte din el?
În 1760 se năștea la Constantinopol Constantin Ipsilanti, tatăl său, Alexandru, urmând să fie domn în trei ocazii, în Țările RomâneȘ de două ori în Țara Românească (1774 - 1782 și 1796 - 1797), o dată în Moldova (1786 - 1788).
Fanariot cu viziune luminată, Alexandru Ipsilanti i-a oferit lui Constantin o educație aleasă, acesta învățând carte cu intelectuali renumiți ai vremii.
Astfel, a devenit un cunoscător a mai multor limbi străine și om crescut în spiritul occidental.
Și-a început cariera, la fel ca tatăl său, ca dragoman otoman, adică un ajutor al ministrului de externe al Înaltei Porții.
Citește și: Când este Ziua Independenței României, de fapt? De ce au modificat comuniștii data?
Prin prisma acestei funcții, Constantin Ipsilanti a cunoscut lumea și a început să întrețină legături cu reprezentanți ai marilor puteri ale vremii.
Din start a fost atras de Imperiul Țarist și, deși era supus al Imperiului Otoman, a început să poarte corespondență secretă cu rușii.
Fire rebelă și patriot, a fost un susținător al eliberării Greciei de sub stăpânire otomană și a conspirat în acest sens cu conaționalii săi greci.
Atunci când turcii au aflat a fugit la Viena pentru a scăpa de otomani, dar este iertat de sultan în schimbul unor daruri consistente și a influenței tatălui său.
Alexandru Ipsilanti, tatăl lui Constantin, cel care se visa rege al Daciei - Foto: Arhiva
Așa se face că, în 1799, primește tronul Moldovei. inaugurând prima dintre cele trei domnii din Țările Române.
Chiar și oferindu-i domnia, otomanii nu se pot baza pe buna credință a lui Constantin Ipsilanti, acesta fiind un filo-rus convins.
Casa acestuia, așa cum arată contemporanii, devenise un loc de întâlnire al agenților ruși. Tocmai de aceea, turcii îl înlătură în 1801 din Moldova, conform romania-misterioasa.ro.
Dar, în 1802, conform Convenției ruso-turce din acel an, Imperiul Țarist capătă dreptul de a interveni în numirea și menținerea domniilor din Principate. E
Astfel că, la intervenția rușilor, Constantin Ipsilanti este numit domn îm Țara Românească pe un termen de șapte ani, o perioadă record pentru un fanariot.
Citește și: Care a fost soarta reală a fiului lui Mihai Viteazul? A fost „omorât” în film de Sergiu Nicolaescu
Deși își începe domnia sub auspicii favorabile, achitând datoriile către Înalta Poartă, pe parcurs, Constantin Ipsilanti se dovedește un risipitor al banului public.
Pentru a-și acoperi cheltuielile imense cerute de traiul de lux și numeroasele daruri pe care le face în stânga și dreapta, din interes politic, el pune taxe noi și foarte apăsătoare populației, care ajunge în pragul revoltei.
La toate acestea s-au adăugat inundațiile, dar și jafurile constante ale cârjaliilor Pașei de Vidin, Pazvantoglu sau Pazvante Chioru
Nemulțumiți de susținerea fățișă a țariștilor și de conspirațiile sale pro-ruse, otomanii decid înlocuirea lui Constantin Ipsilanti. A fost mazilit și s-a aflat la un pas de a fi ucis de turci, dar reușește să fugă în Rusia.
Rușii au reacționat imediat la această schimbare a domnilor din Principate, decizie luată unilateral de otomani, încălcând prevederile Convenției din 1802.
De altfel, țarul abia aștepta să invadeze Principatele, zone pe care dorea să le transforme, la un moment, dat în gubernii.
În octombrie 1806, generalul rus Michelson intra, în fruntea trupelor, în Moldova, iar în luna decembrie, armata rusă ocupa și Țara Românească, ajungând la București, potrivit adevarul.ro.
În aceste condiții, țarul apelează la același Constantin Ipsilanti, care este adus din Rusia și înscăunat ca domn al ambelor Principate.
Citește și: De câte ori a invadat Rusia teritoriul României? Ecaterina cea Mare, prima care a intrat în Moldova
Era pentru prima dată în epoca modernă - și a doua, după Mihai Viteazul - când Țările Române cunoșteau un fel de unificare, ele având același domnitor.
De altfel, Constantin Ipsilanti a și emis mai multe documente ca domn al țărilor unite ale Moldovei și Valahiei.
Visul lui Constantin Ipsilanti era, însă, de creare a unui Regat al Daciei, în care el să devină rege dac. devenea realitate.
În proiectul său politic, noua entitate statală ar fi urmat să fie formată prin unirea Moldovei cu Țara Românească, dar și cu Serbia.
Evident, acest stat, ce ar fi fost creat și apărat cu ajutorul rușilor, urma să scape de suzeranitatea otomană.
„Vodă Ipsilanti avea un vis de a uni întreaga Moldovă cu Țara Românească și Serbia într-un regat al Daciei”, mărturisea și Summerers, consulul englez la București.
Rușii agreau acest plan, mai ales că se gândeau la un stat-tampon în fața expansionismului napoleonian, dar și ca o barieră în fața austriecilor și otomanilor.
Ba chiar doreau să-l pună în practică odată cu anul 1830.
„Principatele trebuie să constituie un stat-tampon, independent faţă de Austria, ca şi de Rusia, un perete despărţitor între ambele puteri creştine, dar şi între ele şi Turcia”, preciza la acea vreme generalul Michelson, sub comanda căruia rușii ocupaseră Principatele.
Visul lui Ipsilanti s-a spulberat însă în 1807. Imperiul Francez condus de Napoleon ajunsese la apogeul său, iar Prusia și Austria erau îngenuncheate.
Astfel, în acel an, țarul Alexandru I preferă să se înțeleagă cu Napoleon, fiind de acord cu blocada împotriva britanicilor, dar și cu retragerea trupelor rusești din Principate.
Vodă Ipsilanti nu are de ales decât să plece odată cu rușii, pentru a nu fi ucis de turci. În 1807, după aproape un an de domnie asupra Moldovei și Valahiei, planul Regatului Daciei lua sfârșit.
Va muri în 1816, la Kiev, suficient că să mai apuce să vadă și consecințele noului război ruso-turc, din perioada 1806-1812.
Citește și: Cine a fost prințesa română care putea fi țarina Rusiei? A avut un fiu cu Petru cel Mare
Deși, inițial, doreau să alipească Imperiului atât Moldova, cât și Țara Românescă, plănuind să le guverneze ca pe niște gubernii, rușii, sub presiunea amenințării Franței napoleoniene, se vor mulțumi „doar” cu Basarabia.
Iar ca ironia să fie completă, tratatul de pace ruso-turc prin care acest vechi pământ românesc lua calea „exilului rusesc”, trecând în mâna Imperiului Țarist, s-a semnat chiar în București, la Hanul ui Manuc, în 1812.
