Cine a fost domnitorul român care și-a făcut calul boier? În lista de conducători ai Țării Românești se află și acest personaj, care este o figură insolită, mai ales în rândul fanarioților. Extravaganțele sale au făcut vâlvă, uimindu-i chiar și pe contemporani, deși a avut și inițiative pentru care ar fi meritat, poate, o soartă mai bună.
Cine a fost domnitorul român care și-a făcut calul boier? Se plimba cu o trăsură trasă de cerbi
În galeria domnilor fanarioți din Țara Românească, Nicolae Mavrogheni a fost o figură aparte. Este, probabil, „campionul” extravagențelor și al gesturilor care i-au lăsat și pe contemporani cu gura căscată.
S-a născut în 1735, în Paros, localitate grecească de pe cuprinsul Imperiului Otoman de atunci și a ajuns pe tron în martie 1786, pe când avea 51 de ani, cu sprijin turcesc, evident.
Numirea sa n-a fost deloc bine văzută nici de boieri, nici de popor, dar nimeni nu bănuia și nu era pregătit pentru ceea ce avea să urmeze.
Citește și: Unde se află mormântul lui Vlad Țepeș? Un mister de peste 500 de ani și o variantă surprinzătoare
Așa că nici Mavrogheni nu s-a lăsat mai prejos, uimindu-i pe toți prin gesturile sale. Luând, probabil, exemplul împăratului roman Caligula, care și-a numit calul senator, domnitorul a vrut să-și bată joc de boieri într-un mod asemănător.
Astfel, el și-a făcut propriul cal boier. I-a acordat demnitatea de clucer, care, în mod normal, era dregătorul care se ocupa cu aprovizionarea Curții Domnești, conform unitischimbam.ro.
Extravaganțele sale nu s-au oprit aici. Obișnuia să meargă prin București cu o trăsură trasă de doi cerbi, cu coarnele poleite cu aur. Să știe toată lumea cine-i jupânul locului.
În ciuda acestor gesturi, Mavrogheni n-a fost chiar un domn rău. Era foarte implicat în viața norodului. Îi plăcea să facă inspecții deghizat, ca să vadă cum trăiește poporul.
Călcând pe urmele faimosului Vlad Țepeș, la fiecare răspântie a ordonat să se înalțe țepe, ca să știe hoții și criminalii că nu-i de glumit cu Vodă Mavrogheni.
Nicolae Mavrogheni, în trăsura trasă de cerbi, așa cum se plimba prin București - Foto: Arhiva
Straniul domnitor avea obiceiul de a se amesteca în mai toate treburile, de la măturatul străzilor, mersul la biserică, spovedania și împărtăşania, până la hoţiile de la drumul mare, furtişagurile și preţurile, pieţele,
Acorda dregătoriile - contra unor bani mulți - efectua judecățile, ba se ocupa chiar și de certurile casnice. Mai mult, el mergea adesea deghizat prin capitala țării, pentru a verifica dacă poruncile îi sunt respectate.
„Și au început a umbla zioa şi noaptea pre uliţe şi prin curţile boereşti, uneori diptil, alteori de faţă, cînd călare, cînd pe jos, cu doi trei arnăuţi după el, şi cercînd care cum să află pe la casele lor” sau „să înbrăca uneori Mavrogheni Vodă în haine popeşti, alteori să îmbrăca cu rasă şi podcapet, călugăreşte, şi mergea pe la beserici de cerca cum slujesc preoţii şi pe ce vreame săvîrşescu slujba”, povestește Dionisie Eclisiarhul, potrivit sursei citate.
Citește și: Cine a fost singurul călugăr care a domnit în Țara Românească? A fost frate cu Vlad Țepeș
Verifica el însuşi dacă mărfurile se vînd bine prin pieţe şi tîrguri, „făcea cercări şi la cei ce vindea pâine şi alte bucate, şi pe la băcănii”, pe cei găsiţi cu „vânzarea rea” „îi rîdica şi-i pedepsiia foarte rău şi le lua gloabă (amendă)”; dacă copiii îşi respectă părinţii, dacă creştinii merg la biserică, dacă sătenii „se gîlcevesc”, dacă drumurile sînt sigure sau dacă se ia mită sau dacă se vorbeşte urît.
Pedeapsa este atît de aspră, punea „să-i înţape fără nici o judecată”, că, „fără de voie”, norodul se conformează: „pe atunci nu era a vedea sau a auzi gîlcevindu-se oamenii în sat, sau a să ucide, şi nu să auziia nume de hoţi undeva, şi călătoriia oamenii şi neguţătorii oriunde fără frică”.
Pînă şi preoţii primesc „straşnică poruncă” de a fi în slujba enoriaşului. mai menționa același Dionisie.
Astfel, Nicolae Mavrogheni a fost primul domn fanariot care a organizat o oaste, firește, pentru a-i ajuta pe turci. Aceasta era formată din 10.350 de oameni care erau îmbrăcați după moda occidentală și purtau inclusiv peruci pe cap.
Extravagantul domnitor a fost și unul dintre cei care au contribuit la dezvoltarea alimentării cu apă din București printr-un sistem de conducte, chiar dacă ea a fost realizată primitiv şi doar pentru câţiva boieri ai vremii.
A construit o biserică ce poate fi admirată și acum, la capătul Podului Mogoșoaiei de atunci, Calea Victoriei de azi, lângă actualul Muzeu al Țăranului Român.
Dar excesele sale au luat „fața” faptelor sale bune. Și n-a fost vorba doar de calul făcut boier sau de plimbările în trăsura trasă de cerbi, ci și de acordarea de dregătorii oricui plătea bine sau de fanatismul său religios.
În timpul războiului ruso-turc din 1787-1792, s-a confruntat cu armatele austriece și a obținut un relativ succes în primul an.
După înfrângerea trupelor otomane în 1789, armata austriacă a ocupat o parte din teritoriul Țării Românești, inclusiv capitala București.
Citește și: Care a fost domnitorul cu cea mai scurtă domnie din Țările Române? De ce a sfârșit la mănăstire?
Voda Mavrogheni a pierdut protecția turcilor și a fost convocat de Marele Vizir, Yusuf Pașa, în tabăra armatei otomane.
Pe 30 septembrie 1790 a fost spânzurat, apoi decapitat, în satul Byala, la 30 km sud de Vidin, din ordinul sultanului Selim al III - lea, pentru insubordonare faţă de Imperiul Otoman.
Deși a domnit doar 4 ani, Nicolae Mavrogheni a intrat în istoria noastră drept un personaj spectaculos de atipic. A fost atât omul celor mai ciudate extravaganțe, dar și cel al unor fapte deosebite, neobișnuite pentru un domn - mai ales fanariot.
Din păcate, acestea au fost umbrite de renumele adus de excesele sale care i-au păstrat, mult mai mult, amintirea în posteritate.
