Cine a fost marea iubire a lui Vlad Țepeș? Marele voievod al Țării Românești a intrat în istorie mai mult pentru cruzimea sa, ajungând acum, prin intermediul lui Bram Stoker, să fie pomenit mai degrabă ca Dracula, personaj de filme de la Hollywood și nu numai.
Dar domnitorul a fost doar un om ca toți ceilalți. Și a cunoscut inclusiv dragostea. Una pasională, care a durat mai bine de două decenii.
Cine a fost marea iubire a lui Vlad Țepeș? A vrut să incendieze Brașovul pentru ea
Vlad Țepeș nu a fost doar „Dracula” cel însetat de sânge, însetatul de sânge care ridica păduri de de țepe în care-și trăgea dușmanii, ajuns acum întruchiparea vampirului legendar.
Vlad, din ramura Drăculeștilor desprinsă din cea a Basarabilor, a fst un bărbat care a avut inclusiv sentimente. Iar acest lucru o ovedește povestea de dragoste pe care a trăit-o cu o tînără și frumoasă săsoaică din Brașov, Katharina Siegel.
Întâlnirea cu aceasta ar fi avut loc în preajma Crăciunului anului 1455. Vlad nu mai era domn al Țării Românești încă din 1448, când a ocupat scaunul domnesc doar vreme de două luni, pe când avea numai 17 ani.
Fix vârsta celei care avea să-i „fure” inima, din clipa în care a văzut-o prima oară pe când, âmpreună cu alte fete, se chinuia să tragă o sanie grea, plină de provizii pentru soldați, în Brașov.
Citește și: Cum își trăgea Vlad Țepeș dușmanii în țeapă, de fapt? De ce a ales această metodă crudă?
Două cosițe blonde și doi ochi albaștri i-au venit de hac. Spre surprinderea însoțitorilor lui Vlad, acesta a sărit imediat în ajutorul Katharinei și al prietenelor ei pentru a trage sania.
Viitorul „Dracula” avea 24 de ani și era deja căsătorit cu Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. Dar fusese o căsătorie gândită politic, așa cum era obiceiul acelor vremuri.
De altfel, pentru Katharina, ani mai târziu, fiind catolic, el va ajunge până la Papa Pius II pentru a cere anularea căsătoriei sale cu Anastasia, dar nu a primit aprobarea din partea Suveranului Pontif.
Dar pănâ atunci, aveau să se întâmple multe. Inclusiv lovirea fostului și viitorului domnitor de trăznetul îndrăgostirii.
„Când a văzut-o sus, la bastion, Vlad Dracula, care tocmai se afla atunci acolo cu ofiţerii săi, a sărit s-o ajute. Spre uimirea tuturor. Deşi era speriată din cauza grozăviilor pe care le auzise despre celebrul principe, fata a fost impresionată de gestul său.
Adevărul a fost că Vlad, la vederea frumoasei tinere cu ochii ei mari şi albaştri şi cozi aurii, foarte lungi şi bogate, a fost lovit de o dragoste atît de năpraznică încît nu a mai luat în considerare sfaturile apropiaţilor săi care îl avertizau despre implicaţiile şi pericolele la care se expune prin această legătură.
Se pare că, tot din acel moment, a uitat şi de toate celelalte aventuri pe care le întreţinea în cetatea Coronei“, a povestit Diana Krausser, expert în istoria medievală, conform identitatea.ro.
Katharina Siegel, marea iubire a lui Vlad Țepeș - Foto: identitatea.ro
Katharina crescuse la mănăstire și locuia în acel moment cu părinţii ei, la rude, într-o casă aflată la Poarta Șchei numărul 14.
Deși tatăl său era starostele breslei ţesătorilor din cetatea Brașovului, familia ajunsese săracă lipită, din cauză că un incendiu le distrusese locuința,
Dar, din clipa întâlnirii cu Țepeș, viața sa avea să se schimbe. El a curtat-o mult pe Katharina. Venea să o vadă foate des şi îi comanda rochii scumpe, făcute din mătase și dantelă din Occident - de la Veneția și Flandra.
Chiar dacă a avut multe iubite, cu niciuna nu s-a gândit să se și căsătorească, dar le aranja măritișuri bune, cu apropiați de-ai săi.
Citește și: Unde se află mormântul lui Vlad Țepeș? Un mister de peste 500 de ani și o variantă surprinzătoare
Însă, Katharina a fost o excepție, Vlad luotându-se să o poată lua de soție, dar fără succes. Însă relația lor a durat mai bine de 20 de ani, ceea ce arată legătura profundă pe care cei doi au avut-o.
„Vlad Ţepeş era cunoscut ca un mare cuceritor, dar niciodată nu s-a logodit cu fetele cu care avea aventuri. Avea grijă să le căsătorească cu apropiaţi de-ai săi pentru a le avea mereu aproape. Katharina a fost însă marea sa iubire şi era în stare să facă moarte de om pentru ea“, spunea istoricul Alexandru Mihailov, potrivit sursei citte.
Iubirea pentru Katharina îl făcea, totoată, foarte gelos, iar firea sa năpraznică ieșea la iveală. Cronicile vremii nu o dată a lovit cu sabia în lucrurile din jur sau i-a ameninţat pe cei care doreau să o ia pe Katharina de soţie.
A vrut inclusiv să pârjolească Cetatea Brașovului pentru ea, când a auzit ce a pătimit din cauza legăturii amoroase cu el.
Dar ce se întâmplase. În aprilie 1459, supărat pe taxele mari impuse de saşii din Braşov şi de intrigile capilor cetăţii, Vlad Ţepeş - care-și recuperase tronul în 1456 - a distrus toate recoltele de grâne din Ţara Bârsei.
În plus, a poruncit să fie prinşi sute de târgoveţi şi negustori care veneau cu marfă în cetate, pe care i-a dus lângă mahalaua oraşului, în zona Bartolomeului de astăzi, şi i-a tras în ţeapă.
În acest context, cum se cunoștea relația Katharinei cu domnul Valahiei, nevestele negustorilor din cetate au atacat casa în care se afla fata, au bătut-o, i-au tăiat părul şi au dus-o la Stâlpul Infamiei din Piaţa Sfatului.
În acel moment, ea era însărcinată cu cel de-al doilea copil pe care l-a avut cu Țepeș. Auzind aceste lucruri, Vlad s-a înfuriat teribil și a vrut să dea foc Brașovului.
Până la urmă s-a ajuns la negociere: brașovenii o lăsau pe Katharina s plece, în schimbul negustorilor sași captivi ce mai urmau să fie executați de Țepeș.
În 1462, soția voievodului, Anastasia, s-a sinucis aruncându-se din Cetatea Poenari pentru a nu cădea în mâna turcilor, Vlad a vrut din nou să se căsătorească cu Katharina.
Citește și: Enigma morții lui Ștefan cel Mare: De ce niciun medic al lumii nu a reușit să-l vindece pe domnitor
Dar soarta și regele Ungariei, Matei Corvin, au vrut altfel. În noiembrie 1462, Vlad Țepeș, care așteptase zadarnic ajutorul regelui pentru luptele împotriva turcilor, a fost arestat de acesta în apropiere de Castelul Bran.
În ciuda șocului produs de Vlad prin atacul surpriză asupra taberei otomane, din noaptea de 16-17 iunie 1462, când a vrut să-l omoare pe sultan însuși, aceștia cuceriseră țara, iar el se refugiase în Transilvania.
Intrigile acelorași negustori sași care i-au susurat lui Matei Corvin informații despre o presupusă trădare a lui Țepeș și închinare a acestuia turcilor au contribuit a acest gest încă neînțeles pe deplin al fiului lui Iancu de Hunedoara.
Astfel, în loc să se lupte cu otomanii de pe tronul Țării Românești și să se căsătorească cu femeia iubită, Țepeș a fost ținut ostatic vreme de aproape 13 ani, până în 1475.
Iar prețul libertății, dincolo de intervenția lui Ștefan cel Mare pe lângă Matei Corvin, a fost căsătoria sa cu Ilona Szilágyi de Horogszeg, o verișoară de-ale regelui Ungariei.
Așa se face că, deşi nu s-au căsătorit niciodată, Vlad Țepeș şi Katharina au avut cinci copii: Vladislav (1456), Catherina (1459), Christian (1461), Hanna (1463) şi Sigismund (1468).
Domnitorul s-a îngrijit de toţi urmaşii săi, lăsându-le moştenire pământuri şi case, aşa cum atestă cărţile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo sau Siegel, conform universulargesean.ro.
Întorcerea pe scaunul Țării Românești a fost de scurtă durată chiar mai scurtă decît la prima domnie. Trădat de boieri, a fost asasinat, pe 14 decembrie, după doar o lună de la reînscăunarea sa.
Citește și: Câte capitale au avut Țările Române, de fapt? Când a preluat Bucureștiul acest rol?
Moartea lui a însemnat sfârșitul vieții și pentru Katharina. Ajunsă la vârsta de 39 de ani, ea s-a întors la mânăstirea unde copilărise.
Legenda spune că nu a mai vorbit niciodată şi că a murit de inimă rea, deşi anul în care a decedat nu este cunoscut.
Se pare, însă, că a mai trăit doar doi ani după moartea domnitorului. Ar fi vrut să se sinucidă, dar credința a împiedicat-o.
Niciunul dintre fiii celor doi nu a avut pretenții la tronul Țării Românești, acesta fiind ocupat între 1408-1409 de singurul urmaș legitim, recunoscut de Țepeș, Mihnea cel Rău.
Iar povestea de dragoste dintre Vlad și Katharina a fost „îngropată” în uitare, dar și sub luminile false ale mitului Dracula.
