Cine dintre domnitorii Moldovei i-a alungat pe negustorii turci din țară? Care i-a fost sfârșitul?

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 22.09.2024 - 08:28
Cine dintre domnitorii Moldovei i-a alungat pe negustorii turci din țară - Foto: arhiva
Cine dintre domnitorii Moldovei i-a alungat pe negustorii turci din țară - Foto: arhiva

Cine dintre domnitorii Moldovei i-a alungat pe negustorii turci din țară? Deși perioada fanariotă a fost etichetată drept una „neagră” a istoriei noastre, au existat și conducători ai Țărilor Române care au avut inițiative favorabile localnicilor, inclusiv populației.

SHARE

Cine dintre domnitorii Moldovei i-a alungat pe negustorii turci din țară? Personajul istoric de astăzi este unul dintre acei fanarioți care ar fi meritat o soartă mai bună, atât ca destin personal, cât și din partea posterității.

Cine dintre domnitorii Moldovei i-a alungat pe negustorii turci din țară? Care i-a fost sfârșitul?

În pofida faptului că se numără printre fanarioții care au condus Țările Române, Matei Ghica, membru al dinastiei Ghica, a fost unul dintre acei conducători care a încercat să facă și lucruri bune pentru locuitorii principatelor, mai ales ai Moldovei.

El a fost domn în Țara Românească între 11 septembrie 1752 - 22 iunie 1753 și în Moldova, între 22 iunie 1753 - 8 februarie 1756.

S-a născut în 1728 și era fiul lui Grigore II Ghica - care a condus Țările Române de șase ori - fiind prima oară domn în Muntenia, timp de doar un an, după moartea tatălui său, în 1752.

Citește și: Care dintre domnitorii Moldovei a fugit cu 40 de căruțe pline cu bani? Ce soartă a avut?

Aici însă nu a reușit să colaboreze cu boierii munteni, care au scris la Poartă cerând înlocuirea lui Matei Ghica cu un alt domn, potrivit galeriaportretelor.ro. Turcii au decis atunci să-l mute pe Matei Ghica pe tronul Moldovei, lucru care s-a întâmplat în iunie 1753.

Potrivit cronicilor din acea epocă „noul domn era măreț și iute la mânie, și iubitor de bătăi, la giudecăți nu prea știa rîndul”.

Când a intrat în Iași, Matei Ghica a găsit o țară aproape pustiită din cauza dărilor grele care i-au determinat pe țărani să fugă care încotro a văzut cu ochii. 

A fost unul dintre domnitorii Moldovei care a ajutat poporul

Drept consecință, numărul lor se redusese la o treime față de cel anterior. De asemenea, mai găsea o Curte Domnească devastată de incendii.

Citește și: Ce domnitor din Țara Românească mergea cu o trăsură trasă de cerbi? Aveau coarnele poleite cu aur

În aceste condiții, domnul a hotărît să micșoreze dările și i-a rechemat pe fugari la casele lor. Pe lîngă reparațiile făcute edificiilor arse, inclusiv Biserica Sf. Nicolae, Matei Ghica a ridicat noi case în curtea domnească, un foișor la Copou și a reconstruit podurile peste Bahlui.

Cum adusese cu sine, în Moldova, mulți greci cărora le-a acordat funcții înalte, spre a-i împăca și pe boierii locali organiza petreceri fastuoase la care îi invita și pe cei din urmă.

În plus, Matei Ghica a curățat țara de negustorii turci și de turmele de vite ale acestora, care se așezaseră pe teritoriul Moldovei venind din raialele Hotin și Bender. 

Mai mult, el a obținut firman de la Poartă prin care pașalele de Bender și Hotin nu aveau voie să treacă pe teritoriul Moldovei, nici să cheme în judecată pe locuitorii principatului.

În politica externă s-a orientat - riscant, desigur - spre curțile din Viena și Petersburg. Reînnoindu-și domnia cu sume mari de bani și căutînd a fi pe placul boierimii moldovene, Matei Ghica a devenit totuși suspect Porții otomane pentru afinitatea sa către imperialii austrieci și țariști.

Citește și: Care a fost cel mai bețiv domnitor al Moldovei? De ce l-a plâns poporul când a murit?

Astfel, în februarie 1756, sultanul Osman al III-lea l-a mazilit și l-a trimis în surghiun, murind la scurtă vreme, cel mai probabil executat la doar 28 de ani.

Astfel, după ce Constantin Mavrocordat a reușit să obțină tronul Țării Românești, fostul domn al acesteia, Constantin Racoviță, a fost mutat în Moldova în locul lui Ghica.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te