Ultimul domnitor pământean al Țării Românești, înainte de fanarioți, i-a urmat marelui și tragicului Constantin Brâncoveanu. După doar doi ani pe tron, el avea să împărtășească un destin asemănător acestuia, cu deosebirea că fiii săi au fost ajutați să evadeze din temnița din Constantinopol.
Cum a murit ultimul domnitor pământean al Țării Românești, înainte de fanarioți? Tragedia familiei
După Șerban Cantacuzino, domnitor între 1678-1688, și Constantin Brâncoveanu, 1688-1714, tronul Țării Românești a ajuns la Ștefan Cantacuzino, nepotul de frate al primului.
Născut la 1675, el era fiul marelui cărturar și diplomat stolnicul Constantin Cantacuzino, cel care a desenat și prima hartă a Țării Românești.
S-a căsătorit cu Doamna Păuna, născută în familia de boieri Greceanu, cei doi având doi copii, Radu Cantacuzino și Constantin Cantacuzino.
Citește și: Cine a fost cel mai ghinionist domnitor din Țările Române? Decizia care i-a adus moartea
După victoria turcilor la Stănilești (1711) - când domnul Moldovei Dimitrie Cantemir s-a refugiat în Rusia - și recuperarea Cetății Azov de la ruși, otomanii râvneau să recucerească Moreea - Peninsula Peloponez, în zona sudică a Greciei - de la venețieni și Ungaria de la Habsburgi.
Astfel, marele vizir, Damad Ali Pașa, nu mai era dispus să aibă în Țările Române vasali care complotau împotriva autorității imperiului aflat în pregătiri de război.
Ștefan Cantacuzino, alături de soția sa, Doamna Păuna, din familia Greceanu - Foto: arhiva
În acest context, noul domn, Ștefan Cantacuzino. care a ocupat tronul în 1714, după mazilirea și execuția lui Brâncoveanu și a fiilor săi, a fost puternic sprijinit atât de ilustrul său tată, cât și de unchiul său, Mihai Spătarul (1650-1716), cel care a ctitorit Mânăstirea Sinaia precum și Biserica și Spitalul Colțea, scrie muzeograful Petre Vlad, pe pagina de Facebook a Muzeului „Conacul Pană Filipescu” din Filipeștii de Târg.
Pe plan intern, Ștefan a încercat să se impună în ochii poporului. El a declarat că oricare domn care va mai pretinde impozit asupra vacilor (văcăritul), impozit ce afecta foarte mult țăranii, va fi excomunicat.
De asemenea, la 14 octombrie 1715 a întărit printr-o diplomă, existența și privilegiile mânăstirilor mitropolitului Antim Ivireanu.
Ultimul domnitor pământean al Țării Românești, executat de turci
Pe plan extern, în schimb, situația lui Ștefan era una neprielnică, iar la Constantinopol doi boieri, Mihai Racoviță și Nicolae Mavrocordat, râvneau la tronul Valahiei.
La sfârșitul lunii noiembrie a anului 1715, turcii au recucerit Moreea, iar Cantacuzinii intraseră într-o poziție nefavorabilă față de Poartă.
Citește și: Cine a fost domnitorul-martir înainte de Brâncoveanu? N-a vrut să renunțe la credința străbună
În plus, unul dintre demnitarii turci care-l sprijinise pe Ștefan să fie întronat a căzut în dizgrație și a fost executat, domnitorul pierzându-și un protector puternic în Turcia.
Pe deasupra, tatăl său, stolnicul Constantin Cantacuzino, ajuns la 76 de ani, nu mai avea aceeași vitalitate ca să facă față atacurilor diplomatice și politice.
În iarna anului 1716 în țară a sosit un capugiu - trimis al sultanului însărcinat mai ales cu schimbarea domnilor - cu un ordin de mazilire.
Nicolae Mavrocordat a fost primul domn fanariot atât în Moldova, în 1711, cât și în Țara Românească, din 1716 - Foto: arhiva
Neavând încotro, Ștefan și familia sa, inclusiv stolnicul Constantin Cantacuzino au părăsit țara îndreptându-se spre Constantinopol, domnia sa durând numai doi ani, 1714-1716.
Muntenia avea să fie condusă din acel moment de Nicolae Mavrocordat și intra, la cinci ani după Moldova, în epoca fanariotă.
Fostul domn spera, totuși, la o viață liniștită în capitala Imperiului Otoman, dar nu a fost să fie așa. În luna februarie, Cantacuzinii au ajuns la Istanbul, iar Mavrocordat ocupase deja tronul Țării Românești.
Spre ghinionul lui Ștefan, acesta a descoperit o scrisoare a sa adresată generalului imperial Steinville, otomanii fiind în acel moment în război cu Imperiul Romano-German.
Noul domn fanariot găsise, practic, un document care permitea sultanului să justifice arestarea Cantacuzinilor.
Citește și: Cine a fost domnitorul cu cele mai multe domnii în Țările Române? S-au întins pe patru decenii
Conform rapoartelor consulului Olandei, în luna aprilie a anului 1716, Ștefan Cantacuzino și tatăl său, Constantin Stolnicul, au fost puși în lanțuri și trimiși la închisoare, iar în noaptea de 7 spre 8 iunie au fost strangulați, iar trupurile aruncate în mare.
Pe data de 9 iunie, la Adrianopol, unchiul fostului domn, spătarul Mihai Cantacuzino, a fost decapitat împreună cu fiul său și cu încă șase membri ai familiei.
Din fericire, soția lui Ștefan Cantacuzino, Păuna și cei doi fii, Radu și Constantin, au reușit să evadeze pe un vas englezesc cu ajutorul ambasadorului olandez Jacobus Colyer.
Astfel, în ciuda acestei mari tragedii, familia Cantacuzino a continuat să aibă o prezență semnificativă în dezvoltarea politică, culturală și socială a românilor în secolele următoare, oferind României alte câteva figuri remarcabile.
Printre acestea s-au numărat două mai aparte: Gheorghe Grigore Cantacuzino-Nababul, prim-ministru și președinte al Partidului Conservator, cel mai bogat om din țară după regele Carol I, precum și medicul Ion Cantacuzino, inventatorul vaccinului antiholeric și fondatorul școlii românești de imunologie și patologie experimentală.
