Masca de cavalerie de la Gilău a fost confecționată din tablă de bronz și reprezintă portretul unei femei cu o diademă și o lunula (semilună) pe frunte. În dreptul ochilor, al nărilor și al gurii este prevăzută cu fante. Inițial, masca fusese atașată prin curele de piele unui coif de fier, din care nu s-au păstrat, din pricina acidității solului, decât câteva fragmente foarte mici.
Misterul măștii de bronz descoperită în România. Veche de sute de ani, reprezintă o femeie
Piesa (24x20 cm) a fost descoperită în 1980, în timpul săpăturilor efectuate de arheologul Dan Isac în zona unei porți laterale (porta principalis dextra) a castrului auxiliar de cavalerie de la Gilău (jud. Cluj), garnizoana trupei ala Siliana. Descoperită chiar pe fundul șanțului castrului, ipoteza unei depuneri rituale nu poate fi exclusă. Pe baza analogiilor și a contextului de descoperire, piesa se poate data în a doua jumătate a secolului II p.Chr.
În întreg Imperiul Roman se cunosc mai mult de 100 de măști sau coifuri cu măști, mai mult sau mai puțin fragmentare, descoperite în general de-a lungul Rinului și al Dunării.
Citește și: FOTO Misterul spadei de bronz cu cupă la mâner de la Lăpuș. A fost descoperită întâmplător pe câmp
Acestea se datează din secolul I până în secolul III p.Chr. De pe teritoriul României mai sunt cunoscute alte trei descoperiri de acest gen: două măști feminine, recuperate din albia râului Olt (în dreptul localităților Cincșor și Reșca-Romula), aparținând Daciei, și un coif cu mască, tot feminină, găsit în cimitirul antic de la Ostrov-Durostorum (jud. Constanța), aparținând Moesiei Inferior.
Coifurile cu mască erau folosite exclusiv de trupele de cavalerie, dar nu în luptă, limitând considerabil vederea periferică, ci în cadrul unor exerciții ritualizate, desfășurate în fața unui public. Se știe, de exemplu, că împăratul Hadrian a asistat la o astfel de demonstrație pusă în scenă de armata romană din nordul Africii cu ocazia vizitei sale din anul 128 p.Chr, potrivit historia.ro.
Nu se cunoaște denumirea latină a acestor exerciții, dar știm că în greacă se numeau hippika gymnasia („antrenamente de cavalerie”), grație lui Flavius Arrianus, guvernator al Cappadociei în vremea împăratului Hadrian.
De altfel, tratatul acestuia, Techne Taktika, este și unica sursă privind utilizarea coifurilor cu mască de către romani. Pentru că măștile descoperite reprezintă figuri de bărbați și de femei, cercetătorii presupun că, în cadrul acestor adevărate demonstrații de îndemânare, călăreții jucau rolurile de greci, amazoane și troieni.
Masca de cavalerie descoperită la Gilău a inspirat noul logo al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT).
Reprezintă o femeie
Muzeograful Monica Gui a explicat că masca ar fi fost atașată unui coif din fier care, însă, nu s-a mai păstrat.
”Masca reprezintă o figură feminină, cu o diademă pe frunte. Majoritatea experților sunt de acord că astfel de coifuri cu mască nu erau folosite în luptă ci erau folosite pentru demonstrații și exerciții militare ale trupelor auxiliare de cavalerie. S-au găsit peste 100 de astfel de coifuri cu mască, în special de-a lungul frontierelor Imperiului Roman, pe Dunăre și pe Rin”, a spus Gui.
Citește și: Misterul muntelui din România care ar dispărea la anumite ore. Ce comori s-ar ascunde aici?
”Cei mai iscusiți călăreți ori ofițerii purtau astfel de coifuri cu măști atașate. Măștile cu trăsături feminine erau folosite deoarece se crede că acei călăreți jucau roluri de greci, amazoane și troieni. Aceste exerciții se desfășura cu public și erau un adevărat spectacol”, a mai spus muzeograful MNIT.
Clujenii, și nu numai, vor avea ocazia să vadă expusă masca în luna septembrie la MNIT, în cadrul unei expoziții din cadrul proiectului ”Limes”, privind frontierele din Dacia ale Imperiului Roman, potrivit știridecluj.ro.
