În discursul său, Lavric spune că Vulcănescu este „unul dintre cei mai străluciți intelectuali din perioada interbelică”, al cărui geniu chiar l-ar fi depășit pe cel al lui Mircea Eliade, iar, după procesul din 1948, a murit la închisoarea din Aiud (în 1952), „martorii i-au descris moartea ca fiind vrednică de un martir creștin”.
În opinia senatorului AUR, Mircea Vulcănescu este un „sacrificat pe altarul creștin al cauzei naționale”.
„Astăzi, urmașii celor care i-au adus pe comuniști în România vor să-l epureze din spațiul public. Sunt aceiași masoreți marxiști care îi poartă sâmbetele lui Horia Vintilă sau lui Paul Goma. Le atrag atenția că tentativa de a-l caterisi pe Vulcănescu din memoria colectivă va fi sortită eșecului”, a susținut Sorin Lavric, în plenul Senatului.
Citește și: Șocant: placa pe care scrie "Mișcarea Legionară", afișată public, nu încalcă legea, spun procurorii
De ce a fost condamnat Vulcănescu la închisoare: a militat pentru hitlerism
Mircea Vulcănescu, filosof și filolog, colaborator al publicațiilor legionare, a lucrat ca subsecretar de stat în Guvernul Ion Antonescu, din 1941 până în 23 august 1944 și a fost condamnat, în 1946, cu sentință definitivă în 1948, pentru crime de război, de un Tribunal al Poporului.
Istoricul Marius Cazan, de la Institutul pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, a explicat, la RFI, că Mircea Vulcănescu „a fost implicat în maniera în care Banca Națională și ministerul finanțelor au pus în aplicare deposedarea de averi, de bijuterii și de bani a evreilor deportați în Transnistria și a avut o contribuție la maniera rapidă în care aceștia au pierit în Transnistria”.
Vulcănescu a fost condamnat pentru că „a funcționat ca subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe în Guvernul Ion Antonescu, care a declarat războiul împotriva Națiunilor Unite și l-a continuat, că în această calitate ar fi militat p_____ hitlerism prin faptul că a participat la toate actele de guvernare ale acelui regim, cu care s-ar fi solidarizat, asumându-și prin aceasta răspunderea asupra faptelor rezultate d__ acea guvernare.
(...) În calitatea sa de subsecretar de stat, s-a avut în vedere că din punct de vedere tehnic, a participat la problema finanțării armatei germane, inițiată din toamna anului 1940, de către un guvern d__ care nu făcea p____ autorul reclamantei, considerându-se că această finanțare a fost un aspect al conceptului de militare p_____ hitlerism, fiindcă fără această finanțare, armata germană n-ar fi rămas, poate, pe teritoriul nostru și, pe cale de consecință, n-ar fi determinat pe I__ A________ să hotărască și declararea și continuarea războiului împotriva Națiunilor Unite.
S-au avut în vedere circumstanțele atenuante expuse mai sus și faptul că autorul reclamantei nu avea convingeri opuse spiritului și ideilor democratice în conformitate, de altfel, cu manifestările sale p______ anterioare, că datorită eforturilor sale deliberate și susținute depuse cu toată competența, acordurile comerciale cu Germania au fost favorabile României, dar că toate aceste circumstanțe „așa de favorabile” nu au fost în măsură să îl apere pe M_____ Vulc______ de orice pedeapsă”, menționează Curtea de Apel București, citând sentința definitivă din 1948, într-un proces prin care una dintre fiicele lui Vulcănescu a cerut instanței să considere că tatăl ei a fost condamnat pe criterii politice.
Curtea de Apel București a respins, definitiv, în 2019, cererea Mărgăritei Vulcănescu. Puteți citi motivarea instanței aici.
„Considerentele reclamantei vizând caracterul politic al acestei condamnări susținerile potrivit cărora scopul condamnării nu a fost acela de a suprima o activitate infracțională reală sau punctele de vedere exprimate de instituții și entități de profil în analiza d__ perspectivă istorică, politică și etică a perioadei în care s-au luat deciziile de condamnare împotriva autorului reclamantei, M_____ Vulc______, în opinia Curții, nu pot fi considerate ca relevante în analiza cererii de constatare a caracterului politic al condamnării autorului reclamantei, M_____ Vulc______ , la pedeapsa de 8 ani temniță grea și la pedeapsa de 3 ani detenție riguroasă, în baza Deciziunii Criminale nr. 27/06.02.1948 a Curții de A___ București Secția a IX-a, pronunțată în dosar nr. 1921/1947, definitivă prin respingerea recursului prin Deciziunea nr. 1510/07.08.1948 a Curții Supreme de Justiție - Secția Penală, pronunțată în dosarul nr. 214/1948, în sensul Legii nr. 221/2009 , esențial fiind faptul că la baza condamnării în discuție nu a stat „ împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945 și nici unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1) d__ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999.
(...) Respinge cererea de constatare a caracterului politic al condamnării autorului reclamantei, M_____ Vulc______, la pedeapsa de 8 ani temniță grea și la pedeapsa de 3 ani detenție riguroasă, în baza Deciziunii Criminale nr. 27/06.02.1948 a Curții de A___ București Secția a IX-a, pronunțată în dosar nr. 1921/1947, definitivă prin respingerea recursului prin Deciziunea nr. 1510/07.08.1948 a Curții Supreme de Justiție - Secția Penală, pronunțată în dosarul nr. 214/1948, în sensul Legii nr. 221/2009, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 26.06.2019”.
Citește și: Institutul „Elie Wiesel”: Sorin Lavric (AUR), omagiu pentru Mișcarea Legionară la tribuna Senatului
Declarația lui Lavric în plenul Senatului:
