Cum dansa Nicolae Ceaușescu la Revelionul din 1966? 1965 a fost anul care a însemnat debutul „domniei” acestuia în fruntea partidului comunist și a României, după moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în luna martie.
La doar 47 de ani, Ceaușescu era privit cu simpatie de populație, pe fondul unei relaxări a sistemului începută chiar din ultimii ani ai vieții lui Dej.
Cum dansa Nicolae Ceaușescu la Revelionul din 1966? Decizia pe care a luat-o după eveniment
Anul 1965 s-a încheiat cu un nou lider comunist în fruntea partidului și a României, Nicolae Ceaușescu.
Acesta, din funcția de secretar general al PCR ,în care fusese ales la Congresul al IX-lea din vara acelui an, părea că va aduce un suflu nou, reformator, mai îmbelșugat și luminos pentru populația greu încercată mai ales în întunecații ani '50.
Finalul anului a însemnat și primul Revelion cu Ceaușescu la cârma țării, iar el n-a ezitat să cîștige un capital de încredere și mai mare, inclusiv în rândul tineretului.
Așa se face că, la cumpăna dintre ani, în sălile fostului Palat Regal de pe Calea Victoriei, rebotezat Palatul Republicii, autoritățile au organizat un inedit „Revelion al Tineretului” sau „Carnaval al Tineretului”, așa cum este numit în filmulețul documentar de la începutul acestui articol.
Citește și: Cum a scăpat Nicolae Ceaușescu dintr-un accident de avion? Victimă, socrul lui Adrian Năstase
De fapt, pelicula începe cu imagini de la Revelionul organizat la nou-inauguratul Restaurant Carpați din Brașov, în care nu putem să nu observăm atmosfera plină de exuberanță, mesele pline de mâncăruri, ba chiar și un concurs cu măști ori o tombolă cun purceuș viu drept premiu.
Apoi, documentarul video se mută la Palatul Republicii, unde au fost invitați - pe alese, totuși - peste 3.000 de tineri în care „„partidul şi statul îşi puneau mari speranţe”, pentru a-i înlocui pe cei care făcuseră studii în URSS”, după cum scrie istoricul prof. univ. dr. Ioan Scurtu, participant la acel eveniment.
Nicolae Ceaușescu, prins în hora de la Revelionul Tineretului 1966 și privit cu interes de tânăra de lângă el - Foto: captură YouTube
Acesta prezintă pe ioanscurtu.ro și textul invitației primită cu acea ocazie, încă de la mijlocul lunii decembrie 1965:
„Tovarăşului Ioan Scurtu.
Cu ocazia Anului Nou, Comitetul orăşenesc Bucureşti al Uniunii Tineretului Comunist vă invită să participaţi la Revelionul Tineretului din Capitală, organizat în cinstea tinerilor fruntaşi în producţie, învăţătură şi activitate obştească.
Revelionul va avea loc în noaptea de 31 XII 1965 în sălile Palatului Republicii Socialiste România.
Intrarea în sală până la orele 21.30.
Invitaţie netransmisibilă”.
Conform reputatului istoric, fiecre spațiu al fostului Palat Regal inclusiv Sala Tronului, a fost împânzit cu mese, el, ca tânăr profesor la Facultatea de Istorie, fiind repartizat la „masa universitarilor” aflată pe culoarul ce lega palatul de abia inaugurata Sala Palatului.
Marea surpriză a fost apariția, în jurul orei 22.00, a conducerii de partid și de stat în frunte cu Nicolae Ceaușescu
„Pe la orele 22 am fost invitaţi să ne aşezăm la mese, deoarece urma să fim vizitaţi de „conducerea de partid şi de stat”.
Când am auzit aplauze, m-am ridicat de la locul meu şi m-am deplasat spre uşa dinspre Calea Victoriei, pe unde tocmai intrau Nicolae Ceauşescu (secretarul general al CC al PCR), Ion Gheorghe Maurer (preşedintele Consiliului de Miniştri), Chivu Stoica (preşedintele Consiliului de Stat) şi alţi lideri politici: Emil Bodnăraş, Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Virgil Trofin, Alexandru Bârlădeanu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan”, notează profesorul Scurtu.
El mai precizează că aceștia au fost primiți cu entuziasm de participanții la revelion - lucru ce se poate vedea și în imagini - creându-se o adevărată debandadă în încercarea multora de a fi cât mai aproape mai ales de noua stea a comunismului românesc, Nicolae Ceaușescu.
Acesta a strâns o mulțime de mâini, apoi n-a ezitat să intre în hora inițiată de petrecăreți.
Citește și: Cum se făcea pizza pe vremea lui Nicolae Ceaușescu? Cine a inventat popularul preparat?
„Mulţimea s-a îmbulzit asupra lor, pentru a le strânge mâna, astfel că urcarea scărilor până la etajul I a fost extrem de dificilă.
Am observat că în timp ce Nicolae Ceauşescu întindea ambele braţe, pentru a da mâna cu cât mai mulţi tineri, Ion Gheorghe Maurer ţinea într-o mână pălăria, iar în cealaltă mănuşile, astfel că evita să participe la acest spectacol.
S-a creat o adevărată debandadă, greu de gestionat. La un moment dat s-a anunţat că suntem invitaţi să ne prindem într-o horă şi imediat a început muzica, iar Ceauşescu şi ceilalţi conducători s-au prins în joc.
Aceasta a durat vreo 15 minute, timp în care mulţi s-au îndreptat spre mesele lor. Eu am rămas în picioare pentru a vedea ce urmează”, rememora Ioan Scurtu.
Conform acestuia, după încheierea dansului a fost adus un microfon, la care Ceauşescu a rostit un scurt discurs, referindu-se la realizările din 1965 şi urând poporului român noi succese în anul 1966.
„În acest timp cineva de la protocol a venit cu şampania, iar Nicolae Ceauşescu a declarat că ridică paharul „pentru prosperitatea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România”, a urat poporului român şi participanţilor la Revelionul Tineretului „La mulţi ani!”
Obiceiul de a se prinde într-o horă l-a însoțit pe Ceaușescu de-a lungul întregii sale „domnii” - Foto: Fototeca online a comunismului românesc -cota 581/1966
Apoi, pentru a nu se repeta situaţia de la venire, liderii politici au plecat în aplauzele celor aflaţi în preajma lor. Toată vizita a durat circa o jumătare de oră”.
Profesorul Scurtu mai notează că masa a fost îmbelșugată și bine servită, dând amănunte și despre programul artistic.
De altfel, în clipul video pot fi zăriți marele interpret de muzică lăutărească Fărâmiță Lambru, precum și actorul Horia Căciulescu, implicat în dansul Perinița, care avea să moară împușcat, în mod tragic, la Revoluția din decembrie 1989.
Dar au fost prezenți, de asemenea, alți mulți mari cântăreți și actori ai timpului, de la Irina Loghin și Benone Sinulescu, la Doina Badea, Dan Spătaru și Margareta Pâslaru.
„Am urmărit cu mult interes programul artistic, foarte variat, cu interpreţi bine cunoscuţi şi apreciaţi, între care Irina Loghin, Benone Sinulescu (muzică populară), Doina Badea, Dan Spătaru, Margareta Pâslaru (muzică uşoară), Mircea Crişan, Horia Căciulescu, Zizi Şerban (cuplete satirice) etc., etc.
Nu se folosea un microfon central, ci pe săli, pentru ca artiştii să fie văzuţi şi aplaudaţi de tineri.
S-a dansat, a fost voie bună, s-au legat prietenii, fără să se facă vreo deosebire că unul era muncitor la Uzinele „23 August” şi altul cercetător ştiinţific la Institutul de Fizică Atomică, sau că o domnişoară lucra la Fabrica de Confecţii şi Tricotaje iar alta la Catedra de Filosofie a Universităţii din Bucureşti.
Totul a decurs excelent până spre ora 3 dimineaţa, când s-a servit tortul şi unii au început să plece. Eu am rămas pentru a vedea sfârşitul”, mai precizează profesorul.
Citește și: Cântărețele favorite ale Elenei Ceaușescu. Cine nu era acceptată pentru că se iubea cu Dolănescu
Dar, după acea oră, lucrurile aveau să se schimbe, consumul de alcool începând să-și pună amprenta pe unii dintre cei rămași. Lucrurile au degenerat, pe alocuri, inclusiv în conflicte verbale intense și altercații fizice.
„După tort a început să se dea vin la discreţie şi mulţi au băut peste măsură. În scurt timp am văzut tineri care şi-au scos haina şi cravata, au început să circule cu paharul în mână de la o masă la alta, să se „cinstească” până nu se mai puteau ţine pe picioare.
Câţiva vomitau în timp ce se străduiau să urce scările spre Sala Tronului. Unii se certau şi se înjurau, ridicau scaunele şi le trânteau de pământ de le săreau picioarele. Cei mai paşnici au adormit cu capul pe masă.
Pe jos, farfurii sparte, sticle de vin golite, şerveţele aruncate. Frumoasele săli deveniseră o cocină. Organizatorii priveau neputincioşi, neavând curajul să intervină.
Am plecat pe la ora 5.30 când se puseseră în mişcare troleibuzele şi autobuzele, astfel că am putut pleca acasă (locuiam pe Şoseaua Olteniţei)”, mai scrie Scurtu.
În urma tuturor acestor incidente, care s-au soldat inclusiv cu pagube aduse sălilor palatului, care au fost reparate vreme de multe luni, Ceaușescu a decis să nu se mai organizeze astfel de petreceri în clădirea istorică.
Aceasta a rămas rezervată doar liderilor comuniști și evenimentelor oficiale la nivel de partid și de stat.
De altfel, nici Ceaușescu n-a mai participat la un astfel de revelion public, deși obiceiul de a fi invitat și a se alătura unei hore a rămas o tradiție pe tot parcursul vieții, la diferite ocazii sau cu prilejul numeroaselor sale vizite „de lucru” prin țară.
