Ultimul mesaj televizat al lui Ceaușescu, din 20 decembrie 1989. Deși încă nu știa, dictatorul comunist se afla în penultima zi a domniei sale asupra României.
La câteva ore după ce a revenit din vizita efectuată în Iran, liderul partidului și al statului a susținut un discurs televizat de circq 15 minute, începând cu ora 19.00. Avea să fie ultimul mesaj oficial la tv al acestuia.
Ultimul mesaj televizat al lui Ceaușescu, din 20 decembrie 1989. „Era calm, se stăpânea”
La 20 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu revenea în țară, în jurul orelor 15.00, din surprinzătoarea vizită de două zile în Iran.
Fusese informat în permanență, prin telefon, chiar de Elena Ceaușescu, singura în care avea deplină încredere, de situația revoltei începută în Timișoara, încă din 16 decembrie.
La acel moment, părea că situația se stabilizase, mai ales după intervenția sângeroasă a armatei, care trăsese și omorâse zeci, dar după alte surse, chiar mii de protestatari, în capitala Banatului.
În ciuda acestui aparent control asupra unor evenimente cu care nu se mai confruntase, sigur că lui Ceaușescu nu i-a picat deloc bine să afle ultimele noutăți.
Astfel, cu doar două ore înainte ca el să aterizeze la București, manifestanții timișoreni înmânaseră, printr-un „comitet cetățenesc”, o listă cu revendicări chiar prim-ministrului Constantin Dăscălescu, venit special în ceea ce urma să devină primul Oraș-martir al țării.
Cererile păreau venite din alt univers pentru conducătorii comuniști, fiind de o îndrăzneală nemaiauzită.
Printre ele se aflau: demisia lui Nicolae Ceauşescu şi a guvernului, organizarea alegerilor libere, reformarea învăţământului şi libertatea absolută a presei, Radioului şi Televiziunii, anchetarea şi condamnarea tuturor celor răspunzători pentru represiunea armată din zilele de 17, 18 şi 19 decembrie, eliberarea deţinuţilor politici, înapoierea morţilor pentru a fi îngropaţi creştineşte.
Mai mult de atât, în acelaşi timp, a fost creat Frontul Democratic Român, care a proclamat Timişoara drept „primul oraş liber de comunism din România”.
Citește și: Cum a scăpat Nicolae Ceaușescu dintr-un accident de avion? Victimă, socrul lui Adrian Năstase
Pe acest fond, Ceaușescu a simțit nevoia să se adreseze, prin intermediul televiziunii, cetățenilor țării, lucru care s-a întâmplat în seara aceleiași zile, de la ora 19.00.
Dacă mesajul său a putut fi ascultat și văzut de toată țara, foarte puțini oameni au cunoscut ce s-a întâmplat în culisele acelei transmisii efectuată din studioul amplasat la demisolul clădirii Comitetului Central de atunci, din Piața Revoluției, fostă a CC-ului, actualemnte sediul Ministerului de Interne.
Revoluționari din Timișoara, urcați pe un tanc al armatei, în 23 decembrie 1989 - Foto: Profimedia Images (cu rol ilustrativ)
Cel care a ridicat vălul peste acel episod, la mulți ani după Revoluție, a fost Pantelie Tuţuleasa (1926 - 2015), omul care a lucrat toată viaţa ca operator de protocol al şefilor de stat ai României, de la Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica, la Nicolae Ceauşescu şi Ion Iliescu
„Ion Iliescu a fost al patrulea preşedinte pe care l-am filmat, după Nicolae Ceauşescu, cel care venea după alţi doi demnitari ai partidului comunist, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Chivu Stoica (n.r - foşti preşedinţi ai Consiliului de Stat).
Filmele de protocol cu preşedintele Ion Iliescu le-am făcut până la încheierea mandatului său din 1996. După el am decis să mă pensionez“, povestea Pantelie Tuţuleasa, citat de adevarul.ro.
El a realizat, timp de aproape două decenii, toate filmările cu Nicolae Ceauşescu din studioul aflat în demisolul clădirii Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
Citește și: VIDEO Ultima vizită a lui Ceaușescu. De ce s-a dus în Iran când în România izbucnise revoluția?
Acesta fusese creat special, în 1970, din dorinţa lui Ceaușescu. Tuţuleasa era cel care dădea comanda „motor“ şi singurul care avea dreptul să oprească filmarea dacă ceva nu mergea.
Cineastul mărturisea, însă, că relaţia lui cu liderul comunist a fost foarte bună şi că se înţelegeau din priviri şi, uneori, din vorbe puţine.
El a devăluit și cum decurgea o filmare a conducătorului suprem al țării care, pentru că nu voia să apară purtând ochelari de vedere, își citea textele scrise cu litere cu dimensiune mare, la două rânduri, pentru a fi cât mai ușor de deslușit.
„Despre citirea primei pagini din text pentru încălzirea vocii nu prea putea fi vorba, deoarece de cele mai multe ori Ceauşescu refuza. Uneori reuşea vreun coleg înaintea mea să facă acest lucru.
Nu aveai voie să vorbeşti mult. Doar câteva comenzi către imagine şi sunet. Erau puţini cei care participau la filmare. Cameramanul Dumitru Gh. Brazdes era unul dintre ei. Venea din TVR şi definitiva sursele de lumină. Alături de el mai era un redactor-şef care urmărea textul preşedintelui şi un maşinist de cameră, Vasile Gheorma.
Orice înregistrare cu preşedintele se făcea în dublu exemplar. Cei de la televiziune înregistrau pentru difuzare, iar eu executam dublura pe peliculă. Uneori, după toate pregătirile, erai anunţat că tovarăşul nu mai poate înregistra.
Pe de altă parte, când era dispus să înregistreze, ştiai doar ziua, nu şi ora. Veneai şi aşteptai. La un moment dat îl vedeai coborând din cabinet, aranjat şi cu suita după el. Nu accepta machiaj, doar în cazuri speciale.
Cu textul scris cu caractere mari la două rânduri, pentru că nu voia să poarte ochelari, era familiarizat din cabinet. Dădea bună ziua şi se aşeza la birou. Trebuia să acţionăm rapid.
Uneori veneau nemulţumiri nu din partea lui, care ne trata ca pe nişte profesionişti, ci din partea celor de lângă el. După apariţia lui venea şi Constantin Mitea, consilierul cu presa, iar după ceva timp venea şi ambasadorul Nicolae Ecobescu, apoi fotoreporterii alb-negru şi color, Petre Dumitrescu şi Traian Prosan“, explica cineastul, potrivit sursei citate.
Nicolae Ceaușescu a crezut, până în utima clipă, că poate avea sprijinul „oamenilor muncii”, în încercarea de a rămâne la putere - Foto: Profimedia Images (cu rol ilustrativ)
Ultima filmare cu Nicolae Ceauşescu a fost făcută pe 20 decembrie 1989, iar Pantelie Tuţuleasa era convins că urma să fie obişnuita înregistrare a mesajului de Anul Nou.
„De câteva zile şi nopţi eram ţinuţi în stres cu această înregistrare. Se ştia că 20 decembrie este data revenirii preşedintelui Ceauşescu din Iran. Trecuse de ora 10.00 şi nu primisem nicio indicaţie.
Deoarece la ora 13.00 aveam cursuri la facultate cu studenţii de la imagine, am plecat motivat. La ora 16.00 sunt sunat şi rugat să iau legătura cu studioul de la C.C. Mi s-a transmis că Ceauşescu era pregătit pentru filmarea a cărei natură n-o cunoşteam”, mai povestea Țuțuleasa.
Dar, de acea dată, nu era nici pe departe vorba despre discursul planificat de Anul Nou, ci de mesajul care urma să fie transmis în direct către ţară, prin care se declara starea de necesitate la Timişoara. Un mesaj care urma să dureze aproximativ 14 minute.
Țuțuleasa a descris atmosfera din studioul de filmare, starea de spirit a lui Ceaușescu, dar și ultimele cuvinte pe care acesta i le-a adresat.
„Ne-am ocupat locurile în platou. Primul care a apărut a fost Nicolae Ceauşescu. Din suita sa, Elena Ceauşescu, Manea Mănescu, Gheorghe Oprea, Ion Dincă şi generalul Vasile Milea, care tot timpul discursului a privit în tavan. Mina lui trăda neliniştea.
Ceauşescu, în schimb, se stăpânea. Cu un aer calm s-a apropiat de microfonul aşezat ca de obicei pe masă, schimbându-i poziţia pe trepied. Sigur că am încercat să-l repun la loc, dar mi-a zis: „Nu, nu, lasă-l aşa, că acum este altfel!”.
Au fost ultimele cuvinte pe care mi le-a adresat. I-a fost înmânat dosarul cu textul care urma să fie citit.
A apărut cu o cameră portabilă şi operatorul Constantin Popa care-l însoţise în Iran. Eu absentasem pentru că lucram la filmul despre Congresul al XIV-lea“, a mai adăugat Țuțuleasa.
A urmat un discurs în care Ceaușescu a condamnat „manifestările și incidentele de la Timișoara”, atribuindu-le amestecului unor agenturi străine de spionaj.
Citește și: De ce s-a grăbit Ion Iliescu să-l execute pe Ceaușescu. ”Nu mai ieșiți vii de aici. Vă împușcăm”
A pomenit de Ungaria și a dat de înțeles că mai erau implicate URSS și SUA, fără a le menționa direct.
”În zilele de 16 și 17 decembrie, sub pretextul împiedicării aplicării unei sentințe judecătorești legale, câteva grupuri de elemente huliganice au organizat o serie de manifestări și incidente, trecând la atacarea unor instituții de stat, distrugând și jefuind o serie de clădiri, de magazine. (...)
Această campanie împotriva României face parte dintr-un plan mai general împotriva independenței și suveranității popoarelor, acelor popoare care nu vor dominația străină și sunt gata să-și apere cu orice preț, inclusiv cu arma în mână, independența, dreptul al o viață liberă.
Mă adresez tuturor cetățenilor patriei noastre, cu chemarea de a da dovadă de înalt spirit patriotic revoluționar, de a înțelege că cele întâmplate la Timișoara constituie acțiuni organizate din timp de cercuri reacționare, agenturile de spionaj străine care au organizat toate acestea împotriva patriei noastre.
Scopul acestor acțiuni antinaționale provocatoare a fost acela de a provoca dezordine în vederea destabilizării situației politice, economice, de a crea condițiile dezmembrării teritoriale a României, distrugerii independenței și suveranității patriei noastre socialiste.
Nu întâmplător, posturile de radio de la Budapesta și din alte țări au declarat încă în cursul acestor acțiuni antinaționale teroriste o campanie deșănțată de ponegrire, de minciuni împotriva țării noastre”, a spus printre altele, Nicolae Ceaușescu, potrivit historia.ro.
La final, el făcea un apel la cetățenii României socialiste de a acționa cu toată răspunderea pentru ca asemenea evenimente să nu se mai întâmple și să apere mărețele realizări, dar și viitorul socialismului țării.
„Să acționăm cu toată răspunderea în așa fel ca nicăieri în țara noastră să nu se mai poată organiza și să nu se mai producă asemenea situații.(...)
Nu trebuie să existe nimic care să împiedice acțiunea noastră hotărâtă în a servi poporul, socialismul, viitorul luminos al patriei noastre, al națiunii noastre.
Vă adresez, dragi tovarăși și pretini, dragi compatrioți, chemarea de a întări colaborarea și unitatea, de a face totul pentru libertatea, pentru construcția socialismului, pentru bunăstarea poporului, pentru integritatea și independența României”, a mai spus liderul comunist în încheierea discursuui său.
Încă nu știa, dar a doua zi urma să fie și ultima a domniei sale peste România, iar cinci zile mai târziu, chiar de Crăciun, avea să fie executat, la Târgoviște, alături de Elena Ceaușescu, după un proces făcut „pe genunchi” de cei care preluaseră puterea.