La Senat există o inițiativă de modificare a Codului Penal. Ea s-a aflat chiar azi pe ordinea de zi. Modificarea cea mai importantă o reprezintă instituirea unui prag pentru abuzul în serviciu.
Abuzul în serviciu este de finit ca „fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.
Cei care au depus amendamentul mai stipulează că acest prag de 250.000 de lei nu se ia în calcul dacă respectiva persoană a mai comis o faptă de abuz în serviciu sau de neglijență în serviciu în ultimii cinci ani.
Dacă amendamentul trece de Senat el va trebui să fie votat de Camera Deputaților și apoi promulgat de președintele Iohannis.
CCR a cerut prag pentru abuz
Curtea Constituționează a stabilit, în 2017, că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu. În caz contrat ar putea fi acuzată pasivitatea legiuitorului care are determina apariția unor situații de incoerență și instabilitate.
Decizia a fost luată după ce fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, a ridicat o excepție de neconstituționalitate privind abuzul în serviciu.
„Curtea a considerat că delimitarea dintre diferitele forme de răspundere juridică și răspunderea penală nu poate avea drept unic criteriu tipul actului normativ încălcat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv un act de reglementare primară (lege sau ordonanță a Guvernului) sau un act normativ administrativ, ci, dimpotrivă, reținând posibilitatea ca în cazul săvârșirii unei fapte prin încălcarea unei legi sau ordonanțe a Guvernului să poată fi incidentă atât răspunderea penală, cât și alte forme de răspundere extrapenală, cum este cea disciplinară, administrativă sau civilă, Curtea a reținut, drept criteriu suplimentar, gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale, respectiv necesitatea existenței unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite gravități a vătămării a drepturilor sau intereselor legitime rezultate din comiterea faptei”, explică judecătorii constituționali, potrivit euroactiv.ro
După decizia CCR, mia multe asociații s-au pronunțat pentru impunerea unui prag simbolic de un leu. Impunerea unui prag de aproximativ 100.000 de lei pentru abuzul în serviciu a determinat cele mai mari proteste în stradă de după Revoluție în ianuarie 2017.
