Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale este de părere că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), privind prescripția, este ”ciudată” și că de fapt magistrații români ar trebui să ia decizii după legile românești, conform Constituției.
Într-o declarație halucinantă, magistratul a mai precizat că nu este în regulă ca UE să vină și să ”dea porunci” justiției din România.
Augustin Zegrean, despre decizia CJUE, privid prescripția: ”Nu poate chiar așa să ne dea porunci”
Curtea Europeană de Justiție a stabilit că încetarea proceselor penale ca urmare a prescripţiei date de instanțele din România după hotărârea CCR din 26 mai 2022 contravine dreptului european.
Astfel, mii de dosare ar putea fi redeschise.
Consultat de Newseek România, Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale consideră că această decizie a CJUE este în contradicție cu legile din România. Asta, deși legislația europeană prevalează în raport cu cea națională.
”Decizia este foarte interesantă și ciudată, după părerea mea, nu e în regulă. Adică nu putea, n-are voie de Curtea Europeană de Justiție să dea porunci Justiției din România.
Practic, le spune judecătorilor: „nu aplicați deciziile Curtii Constituționale”. Este decizia Înaltei Curți. Legea spune că deciziile Înaltei Curți sunt obligatorii pe pentru judecătorii români.
Nu vor veni ei să spună că nu e în regulă și să nu asculte judecătorii de ICCJ. Dacă un judecător din România ar spune asta altui judecător, să nu asculte de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, ar fi băgat la pușcărie. Deci nu e deloc în regulă”, a explicat Augustin Zegrean.
Ce ar trebui să facă România, în aceste condiții?
”România ar trebui să-și vadă de treabă, să-și vadă Justiția de treaba ei și să judece după legile României pentru că nu am renunțat la suveranitate, unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene”, a subliniat fostul președinte al CCR.
Această retorică în care UE nu ar trebui să ne spună ce să facem a mai apărut la PSD din perioada Dragnea sau la AUR și George Simion.
Ce vrea de fapt CJUE prin această decizie și ce dosare vizează
CJUE invocă un articol din Tratatul Uniunii Europene care se referă la combaterea fraudei . Însă, potrivit magistratului, este vorba despre banii europeni, nu despre banii din România.
”Noi avem articolul 20 din Constituția României care spune că, sigur, România respectă tratatele internaționale la care este parte, dar în privința drepturilor și libertăților fundamentale și a garanțiilor acestora, dacă legislația română este mai favorabilă se aplică legislația română”
Astfel de decizii ale Curții Constituționale referitoare la întreruperea cursului prescripției fac parte din dreptul intern , fac parte din dreptul penal.
Deci instituția întreruperii prescripției este instituție de drept penal și atunci se aplică legea penală mai favorabilă și legea penală mai favorabilă este cea stabilită prin deciziile Curții Constituționale. Sunt practic identice, numai că sunt la un interval de patru ani una de cealalată”, a mai spus Zegrean.
Politicienii pentru care justiția din România a pronunțat prescripția nu ar trebui însă să se teamă din cauza acestei decizii a CJUE. Un exemplu este dosarul Elenei Udrea.
”În dosarul Udrea dosarul s-a pronunțat deja hotărârea definitivă, deși, după unii, aceasta încă poate fi atacată cu recurs în casație și cam așa este.
Dar sunt multe dosare în situația aceasta. Cele mai multe din cele 5000 despre care se vorbește și care s-au pus în legătură cu aceste decizii ale Curții Constituționale sunt în diverse faze și pot fi atacate.
Mai mult, există și posibiliatea și ca Parchetul să facă și o cerere de revizuire în dosarele acestea”, a mai precizat Zegrean.
Ce a decis Curtea Europeană
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, luni, în urma sesizării Curtii de Apel Brașov că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european.
„Dreptul Uniunii impune statelor membre să combată frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și efective.
Ca atare, Curtea arată că aceste state trebuie să se asigure că normele privind prescripția, prevăzute de dreptul național, permit o reprimare efectivă a infracțiunilor legate de astfel de fraude.
Or, soluțiile jurisprudențiale adoptate în România, din care rezultă că, timp de aproape patru ani, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile în discuție care nu este compatibil.
Citește și: Parchetul General: Decizia Curții Constituționale va avea unul dintre cele mai grave efecte
Curtea amintește că instanțele naționale trebuie să lase neaplicate reglementarea și jurisprudența naționale în cazul
în care acestea conduc la prescrierea răspunderii penale într-un număr atât de mare de cazuri de fraudă gravă care
aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, încât rezultă de aici un risc sistemic de impunitate a unor astfel de
infracțiuni”, se arată în decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Citiți mai multe despre decizia CJUE Aici: DOCUMENT Decizia lui Dorneanu și a CCR care a închis 5.500 de dosare penale contravine dreptului UE
În România, 5.512 procese penale au fost închise, urmare a constatării împlinirii termenului de prescripție
