Austria nu poate fi obligată în justiție să ne lase în Schengen, potrivit unei decizii finale.
Curtea de Justiție a UE nu i-a dat câștig de cauză eurodeputatului român Eugen Tomac care cerea să se constate ilegalitatea deciziei prin care România nu a fost primită în Schengen ca urmare adeciziei Consliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie 2022.
România nu a fost primită în Schengen în urma împotrivirii Austriei.
Curtea a declarat indamisibilă cererea lui Tomac deși a apreciat că România a îndeplinit condițiile pentru a fi în Schengen.
„În urma aderării sale la Uniune la 1 ianuarie 2007, România a luat o serie de măsuri în cadrul procedurilor de evaluare Schengen între 2009 și 2011, cu scopul de a îndeplini criteriile necesare pentru aplicarea deplină a dispozițiilor acquis-ului Schengen.
Citește și: Ciolacu: „Spania va pune aderarea României la Schengen pe agenda Consiliului UE din decembrie 2023”
Ulterior, Comisia Europeană a confirmat că România îndeplinește condițiile necesare pentru ca dispozițiile acquis-ului Schengen să fie recunoscute ca fiind aplicabile în acest stat și a invitat Consiliul să ia măsurile necesare în acest sens, într-o primă comunicare către Parlamentul European și Consiliu din 2 iunie 2021”, potriviti deciziei.
Austria nu poate fi obligată în justiție să ne lase în Schengen
Curtea a precizat, însă, că decizia de admitere în Schengen se ia în unanimitate, aspect decisiv în acest proces.
„Dispozițiile acquis-ului Schengen, astfel cum a fost integrat în cadrul Uniunii Europene, precum și actele care se întemeiază pe acesta sau care sunt legate în alt mod de acesta, care nu sunt menționate la alineatul (1), deși sunt obligatorii pentru [Republica] Bulgaria și România de la data aderării se aplică în fiecare dintre aceste state numai în urma unei decizii europene a Consiliului în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen relevante, a faptului că în statul în cauză au fost îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților relevante ale acquis-ului.
Consiliul, după consultarea Parlamentului European, hotărăște în unanimitate cu membrii săi care reprezintă guvernele statelor membre în privința cărora dispozițiile prezentului alineat au intrat deja în vigoare și cu reprezentantul guvernului statului membru în privința căruia urmează să intre în vigoare dispozițiile respective. [...] "
„În rezoluția sa din 18 octombrie 2022 privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen (JO 2023, C 149, p. 11), Parlamentul a solicitat din nou Consiliului să facă tot ceea ce este necesar pentru a adopta o decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România până la sfârșitul anului 2022”, se arată în decizie.
Decizia se ia cu unanimitate
„La 8 decembrie 2022, în lipsa unanimității necesare, nu a fost luată nicio decizie a Consiliului în sensul articolului 4 alineatul (2) din Protocolul la Actul de aderare a României la Uniune și că votul care a dus la neadoptarea proiectului nr. 15218/22 nu echivalează, ca atare, cu un refuz al Consiliului de a lua ulterior o astfel de decizie”.
Prin urmare, spune instanța, neadoptarea actului de aderare a României la Schengen nu poate fi atacat.
Și Ciolacu vrea la tribunal
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, la sediul central PSD că, dacă Austria nu va accepta nici anul acesta ca România să facă parte din Spațiul Schengen, atunci statul român va depune plângere contra guvernului vienez, la Curtea de Justiţie a UE.
Citește și: Marcel Ciolacu: Pe Schengen cred că se impune a se veni cu un atac la Curtea Europeană de Justiție
