Violențele în serie înregistrate în ultimul an, ale căror autori sunt, în multe situații, infractori eliberați înainte de termen, în baza Legii recursului compensatoriu, au stârnit reacții negative puternice în rândul societății.
Cazul tinerei din Alba, bătută și tâlhărită în scara blocului, un tânăr ucis în fața unui club din Mediaș, o minoră de 17 ani violată, o barmaniță, însărcinată, din Timișoara, bătută cu cruzime și jefuită. Sunt doar câteva cazuri în care autorii tragediilor sunt infractori care au părăsit închisorile mai devreme, după ce au beneficiat de legea recursului compensatoriu.
Petiție semnată de 25.000 de oameni, într-o singură zi
În fața acestor tragedii, opinia publică a cerut abrogarea acestei legi. Asociația ”Vedem Just” a inițiat, luni, o petiție, cerând abrogarea legii. Într-o singură zi, aproape 25.000 de oameni au semnat petiția, în care se explică faptul că „România nu are capacitatea de a integra persoanele eliberate din penitenciar”.
”Din acest motiv, rata recidivei este de 60-70%. Mai mult decât atât, la efectele acestei legi se adaugă greutățile Poliției în a-i prinde pe unii criminali. Peste 300 de autori ai unor omoruri sunt neprinși. De asemenea, Serviciul de Probațiune este total depășit de situație, neavând resursele umane și financiare pentru a-i supraveghea pe cei liberați. S-a ajuns, astfel, în situația în care efectele acestei legi să fie periculoase pentru viața cetățenilor onești”, se arată în petiție.
Pe de altă parte, tot luni, parlamentarii USR au depus în Parlament un proiect de lege prin care se solicită abrogarea legii recursului compensatoriu, de care au beneficiat, până acum, peste 10.000 de deținuți.
Varianta lui Tudorel Toader
De partea cealaltă, ministrul Justiției, Tudorel Toader, se apară și susține că vina pentru această lege aparține fostului ministru tehnocrat, Raluca Prună. Ministrul Toader ignoră, însă, realitatea, în ciuda evidențelor. Într-o postare scrisă marți pe Facebook, actualul ministru al Justiției a scris:
„La data de 17.11.2016, prin adresa nr. 68/86950, ministrul Justiției, Raluca Prună, a înaintat către CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
La data de 29.11.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege. (…) La data de 31.01.2017, Proiectul de lege a fost transmis de Guvern către Senat, prima cameră sesizată. Forma inițială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiționate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiții necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deținut. (…)
Senatul și-a însușit propunerea CSM, în sensul că cele 3 zile să fie considerate efectiv executate, propunere acceptată și de către PNL! Camera Deputaților a menținut propunerea CSM, acceptată de către Senat, însă cele 3 zile de pedeapsă au fost transformate în 6 zile de pedeapsă, considerate efectiv executate. Dacă inițial, raportarea se făcea la spațiul de 3 mp pentru fiecare deținut, beneficiul s-a extins de către Camera Deputaților la 4 m pentru fiecare deținut.”
Ministrul Tudorel Toader „omite”, însă, să spună că proiectul de lege a fost modificat masiv în Camera Deputaților, de către PSD-ALDE, și că legea recursului compensatoriu a trecut cu votul coaliției politice aflate la putere.
De ce minte ministrul Justiției
Judecătorul Cristi Danileț, într-o postare pe Facebook, explică punctual parcursul legii:
- „Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul condus de premierul Grindeanu la 31 ianuarie 2017; atunci se propunea un câștig de 3 zile la 30 zile consecutive executate pentru deținuții care aveam mai puțin de 3 mp spațiu în celulă - https://goo.gl/z82NCD
- nu beneficiau de prevederi cei aflați la maximă siguranță, adică cei mai periculoși dintre deținuți https://goo.gl/68abYc;
- a intrat în procedură urgentă la Senat pe 31 ianuarie și a fost aprobat o lună mai târziu cu 117 voturi DA și 1 vot NU; aici s-a pus condiția de minimum 4 mp de spațiu în celulă pe deținut https://goo.gl/spjQ71;
- a ajuns la Camera Deputaților pe 14 martie, a fost modificată masiv: acum apar 6 zile câștigate la 30 zile executate chiar și neconsecutive, minimum 5 mp de spațiu sau alte condiții alternative gen igrasie etc care nu existau în proiectul inițial;
- a fost votată o lună și jumătate mai târziu cu 175 voturi DA, 85 NU și 20 abțineri https://goo.gl/AcNkay;
În cursul dezbaterilor reprezentantul MJ a susținut varianta Grindeanu https://goo.gl/vccwqu!
- un grup de deputați formulează în mai 2017 obiecție de neconstituționalitate, respinsă de CCR prin decizia nr. 515/2017 https://goo.gl/xMCFde; Este de remarcat că Guvernul a a depus punct de vedere și astfel CCR nu a dezbătut nicio chestiune de nelegalitate!!
- legea a fost publicată pe 18 iulie 2017 https://goo.gl/tZBBpK;
- în zilele următoare au început liberările masive din penitenciare, obligatoriu de efectuat de către judecători pentru deținuții ajunși cu pedeapsa executată la zi, așa cum a fost redusă prin lege;
- în continuare deținuții beneficiază de reducerea perioadelor de detenție în momentul când li se calculează fracția obligatorie de executat pentru a intra în comisia de liberare condiționată.”
Guvernul și șeful Senatului nu au depus nicio obiecție la CCR
Legea recursului compensatoriu a fost atacată, în 2017, la CCR, de către USR și PNL. Curtea a stabilit că legea este constituțională, iar în hotărâre se precizează că atât președintele Senatului, cât și Guvernul nu au comunicat CCR „punctul lor de vedere cu privire la obiecția de neconstituționalitate”.
Pe de altă parte, ministerul Justiției, care a avut delegat un ministru secretar de stat la dezbaterile din parlament în privința acestei legi, nu a avut nicio obiecție cu privire la faptul că inclusiv deținuții condamnați pentru violențe beneficiază de recursul compensatoriu. de menționat este și faptul că nici ministrul Justiției, odată cu adoptarea proiectului de către Guvernul Grindeanu, în 31 ianuarie 2017 (ziua în care a fost dată și Ordonanța 13), nici după aceea, când au avut loc dezbaterile în parlament, nu a solicitat măcar un studiu de impact pentru această lege.
