Tudorel Toader din scrisoare nu e Toader, ministrul român, ci e cel ce asigură Președinția europeană de justiție, a explicat Nicu Ștefănuță, primul român care îndeplinește funcția de legătură între Parlamentul European și Congresul American.
„Nominalizarea ei este, conform procedurii descrise de Regulamentul european, una independentă. Adică LCK a candidat și a fost aleasă dintr-un calup de europeni super calificați. Astfel, ea nu e rezultatul vreunei susțineri sau ‘pile’.
Șefia ei va fi ratificată de un vot politic important al Consiliului Uniunii Europene (adică al celor 28 de miniștri UE, printre care și TT) și al Parlamentului European, amândouă cu majoritate simplă.
Citește și Kovesi, prima pe lista scurtă pentru Procuror Șef European
Ministrul Toader, precum și toți europarlamentarii români de acum, ar fi bine să fie în acea majoritate, altfel cum vor explica românilor că au considerat că e prost ceea ce Europa a considerat că e cel mai bun?
Toader din scrisoare nu are alt rol decât să supună la votul celor 28 această nominalizare. Sigur, o poate tergiversa, o poate amâna, dar nu o poate bloca.
Acum urmează partea și mai interesantă. România mai are un loc de umplut (de fapt singurul al României, LCK fiind în acest caz doar un profesionist EUROPEAN recunoscut, fără legătură neapărată cu statul de unde vine).
Aici însă intervine ministrul Toader, conform unei proceduri în care după mine un rol trebuia să-l aibă Președintele țării, și nu ministrul de justiție. Dar despre asta, vorba Teleenciclopediei, mai multe în episodul următor.
Ministrul român va nominaliza și el 3 persoane, din care una va fi aleasă de Consiliul UE, să facă parte din echipa de top a Procurorului General European. Fiecare stat din cele 22 participante va avea câte un astfel de procuror. Ar fi interesantă atât nominalizarea făcută de România, cât și dinamica ulterioară a muncii în echipă”, a scris Nicu Ștefănuță.
