Interlopul Dani Mocanu a fost condamnat la 15.000 de lei amendă penală pentru infracțiunea de incitare la ură, după ce a publicat un videoclip muzical în care îndeamnă la agresarea femeilor, despre care afirmă că trebuie „ținute la locul lor”.
Decizia este în primă instanță. Totuși, manelistul nu va ajunge la închisoare pentru melodia incriminată, ci pentru că a încălcat condiţiile amânării unei pedepse de 6 luni de închisoare la care a fost condamnat definitiv în 2017 pentru conducerea unui autoturism cu permisul suspendat.
Citește și: Manelistul Dani Mocanu, condamnat la 6 luni închisoare cu executare
Timp de 2 ani, Dani Mocanu nu trebuia să mai săvârşească nici o altă infracţiune. A difuzat videoclipul „Curwa” în 2019. Cum a primit amenda penală pentru o nouă faptă comisă în acel interval de doi ani, va executa și cele 6 luni pentru conducere fără permis.
„Incitarea la ură” nu-i prea incită pe judecători
Codul Penal actualul este destul de vag în ceea ce privește infracțiunea pentru care a fost condamnat Dani Mocanu. Articolul 369 prevede doar că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Abia anul acesta, a trecut de Senat și se află la Camera Deputaților un proiect de lege care aplică o directivă a UE datând tocmai din 2008, prin care se definește mai clar obiectul acestei infracțiuni.
Astfel, potrivit noilor reglementări, impuse cu o întârziere de 12 ani, incitarea la ură va însemna, din punct de vedere penal, „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte criterii de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Procurorii și judecătorii din România nu sunt foarte dornici să condamne astfel de fapte, arată mai multe analize efectuate în ultimii ani pe dosarele penale.
O analiză a Institutului pentru Politici Publice din România arată că în 2019 în baza de date a magistraturii existau doar două cauze referitoare la infracțiunea de incitare la ură aflate pe rolul instanțelor judecătorești.
În anii anteriori a fost înregistrată o singură cauză soluționată cu condamnarea celui trimis în judecată pentru aceeași infracțiune de incitare la ură, în decembrie 2017.
Un studiu făcut pe 13 de ani Societatea Academică Română constată aceeași tendință, în care doar un dosar pe an din domeniul discriminării ajunge să fie anchetat de parchete. Cele mai multe se finalizează, însă cu netrimiterea în judecată sau prin hotărâri ale instanțelor de achitare a inculpaților, potrivit Radio Europa Liberă.
Alexandru Cumpănașu, anchetat pentru ură împotriva profesorilor
Un personaj public care este vizat de un dosar penal pentru infracțiunea de incitare la ură este Alexandru Cumpănașu. În ianuarie anul acesta, procurorii au deschis dosar penal in rem (pentru fapte) pentru infracțiunile de incitare la ură sau discriminare.
Dosarul a pornit ca urmare a sesizării din oficiu a Poliției.
„În fapt, s-a reținut că în spațiul public au apărut o serie de postări și materiale video prin care o persoană care domiciliază pe raza Secției 16 Poliție, prin mesajele transmise a incitat publicul la ură față de o anumită categorie de persoane, în speță cadre didactice.
În prezent, cercetările sunt efectuate de lucrătorii Secției 16 Poliție, din cadrul DGPMB, sub supravegherea unui procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, cauza fiind în faza administrării probatoriului", preciza Parchetul în ianuarie.
Totul a pornit de la afirmațiile publicate de Alexandru Cumpănașu pe contul său de TikTok, urmărit de aproximativ 500.000 de tineri, în care îi prezintă pe profesori ca adversari ai elevilor și îi îndeamnă pe copiii la nesupunere.
„Vreau și eu să văd dacă vreun profesor va avea tupeul - tupeul! - să încalce legea, să-ți pună note și să te condamne că nu ți-ai făcut tema de vacanță”, îi spune Alexandru Cumpănașu, pe un ton revoltat, unui fan care se plângea că s-a săturat să facă teme de vacanță.
Citește și: Cumpănașu, dosar penal pentru că ar fi incitat la ură împotriva profesorilor
Rise Project a publicat o înregistrare audio în care Alexandru Cumpănașu îi spune unei eleve minore de 15 ani că o „iubește foarte mult”, dar și alte înregistrări audio în care Cumpănașu îi spune unei alte minore, răspunzând la o întrebare a acesteia, că nu folosește „Titan gel” pentru că „m-a făcut mama suficient de bine”.
„Afară cu ungurii din țară” nu e considerat incitare la ură
Procurorul de pe lângă Judecătoria Moinești, care a închis dosarul „Valea Uzului”, în care au fost investigate violențele comise de un grup de români la cimitirul din localitate, susține în ordonanța de clasare că „Afară cu ungurii din țară” este „o presupusă lozincă antimaghiară” care nu se încadrează la infracțiunea de incitare la ură și discriminare, pe motiv că nu vizează o categorie de persoane, ci o etnie, a arătat Hotnews.
Singura măsură dispusă în dosar a fost restituirea unui lanț și a unui lacăt de la poarta cimitirului distrusă în timpul incidentelor violente din iunie 2019.
Citește și: VIDEO: Războiul de la Valea Uzului dintre români și maghiari
„Cerința esențială a elementului material al infracțiunii este ca incitarea la ură/discriminare să fie adresată publicului, prin public înțelegându-se un număr indeterminat de persoane. Dacă incitarea se adresează unei sau unor persoane determinate și nu unei categorii de persoane, nu există infracțiunea prevăzută de art.369 Cod Penal, ci o instigare individuală sau plurală, ca formă a participației, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile acesteia.
În prezenta cauză, cuvintele jignitoare au fost adresate unui număr limitat de persoane, respectiv celor care au refuzat să permită intrarea în cimitir a persoanelor care au fost autorizate în acest sens.
Citește și: A fost deschis dosar penal pentru distrugere în cazul scandalului din Valea Uzului
Apreciem că, și prin scandarea unor presupuse lozinci antimaghiare de genul afară cu ungurii din țară, așa cum au fost descrise în denunțul formulat, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.369 Cod Penal, din aceleași motive invocate mai sus, aceste lozinci nefiind de natură să provoace incitarea publicului la ură sau discriminare, în condițiile în care incitarea trebuie să vizeze o categorie de persoane (de ex. Persoane cu un anumit tip de handicap, homosexuali, etc) și nu o etnie, aceste manifestări constituind cel mult o contravenție” (extras ordonanța de clasare)
Ordonanța de clasare a dosarului conține și o serie de neconcordanțe în ceea ce privește desfășurarea manifestărilor la fața locului”, a susținut magistratul.
