Astfel, au fost eliberaţi din penitenciare Rudel Obreja, Constantin Niţă şi Dan Şova.
Dan Şova era condamnat în dosarul CET Govora. Rudel Obreja era condamnat în dosarul Gala Bute. Constantin Niţă era condamnat pentru trafic de influenţă.
Rudel Obreja și Dan Șova au părăsit deja penitenciarele în care erau încarceraţi, după deciziile de condamnare în dosare de corupţie.
Judecătorii instanţei supreme au luat aceste decizii în urma unor cereri formulate de apărătorii condamnaţilor, care au invocat că au fost constituite ilegal completurile de cinci judecători care au luat deciziile finale în respectivele dosare de corupţie.
Astfel, instanţa supremă a admis cererile de suspendare a pedepselor în cazul celor trei. Deciziile sunt executorii, motiv pentru care condamnaţii au ieșit din închisoare de îndată.
Cei trei au cerut rejudecarea proceselor şi au făcut contestaţii în anulare, în acest ultim caz fiind fixate termene după 20 ianuarie 2019.
Judecătorii au decis că, chiar dacă cererile de contestaţii în anulare au primit termene după 20 ianuarie 2019, cei trei trebuie să părăsească închisoarea.
Şi Elena Udrea şi Alina Bica au făcut cereri prin avocaţii lor. Pentru Elena Udrea, decizia a fost amânată pentru 27 ianuarie 2019. În cazul Alinei Bica nu a fost luată încă o decizie.
Dosarul lui Constantin Niţă
Constantin Niţă, fost ministru al Energiei, a fost condamnat în iunie 2018 la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, el fiind acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2013, Constantin Niţă, la data faptei ministru al Energiei, i-a solicitat lui Tiberiu Urdăreanu, denunţător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iaşi.
Anchetatorii au demonstrat că Niţă a cerut suma în cuantum de 5% din valoarea contractului după iniţierea procedurii privind acel proiect, precum şi după ce primarul de municipiu a solicitat, cu titlu de mită, 10% din valoarea contractului, respectiv în prima parte a anului 2013.
„Potrivit înţelegerii, urma ca suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui Niţă Constantin în două forme: parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, ce urma a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul inculpatului”, au scris procurorii în rechizitoriu.
În 21 iulie 2013, Constantin Niţă ar fi primit 30.000 euro de la Urdăreanu, în timp ce era într-un restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti.
„De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014”, au precizat procurorii.
Suma solicitată nu ar fi fost achitată integral, ci doar două tranşe, de 30.000 de euro, respectiv 303.118 lei, susţin anchetatorii.
Dosarul Gala Bute, în care au fost condamnaţi Elena Udrea şi Rudel Obreja
Fostul ministru al Turismului condamnat definitiv în iunie în dosarul Gala Bute a depus printre primii cerere de anulare a deciziei definitive. Elena Udrea a primit, în iunie, o condamnare la şase ani de detenţie, însă era deja plecată din ţară, cu destinaţia Costa Rica.
Rudel Obreja a ieșit din închisoare miercuri seara. Foto Inquam Photos/Octav Ganea
Rudel Obreja a contestat şi el procesul la finalul căruia a primit o condamnare la 5 ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi complicitate la luare de mită, în acelaşi dosar Gala Bute.
În 28 martie 2017, instanţa supremă a condamnat-o pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea la şase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, fiind achitată pentru tentativa de folosire de declaraţii false sau incomplete, în dosarul “Gala Bute”.
Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală, Gheorghe Nastasia, fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a primit o pedeapsă de patru ani de închisaore cu suspendare, iar Ana Maria Topoliceanu, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.
Dosarul lui Dan Şova
Fostul ministru al Transporturilor Dan Șova (PSD) a fost condamnat în iunie 2018 de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora.
Dan Şova a fost trimis în judecată în ianuarie 2017 în dosarul CET Govora, în care este acuzat că a luat mită 100.000 de euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o firmă de avocatură.
Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.
Procurorii au notat în rechizitoriu că, în urma demersurilor lui Dan Şova pe lângă Mihai Bălan, în lunile decembrie 2011 şi mai 2013, Bălan a încheiat două contracte de consultanţă cu firma de avocatură reprezentată de martorul denunţător, iar în perioadele ianuarie-octombrie 2012 şi respectiv iunie 2013-august 2014 a avizat, din partea CET Govora, plăţile efectuate în baza celor două documente, cu încălcarea prevederilor legale şi a normelor interne de funcţionare a societăţii respective.
DNA mai arată că aceste contracte nu erau justificate pentru că atunci CET Govora avea un departament juridic în care îşi desfăşurau activitatea şase jurişti, iar problematica dosarelor aflate în lucru nu impunea asistenţă din partea vreunei societăţi de avocaţi.
Reguli noi pentru completurile de 5 judecători
Regulile noi au fost stabilite de Secția pentru judecători a CSM, după ce Curtea Constituțională a explicat în motivarea deciziei de luna trecută referitoare la completurile de cinci judecători că sub supravegherea acestui for ar trebui să se desfășoare tragerea la sorți pentru a se evita noi incidente de nerespectare a legii sau a Constituției în ceea ce privește compunerea acestor completuri.
Astfel, s-a stabilit că vor fi mai mulți judecători care vor face parte din aceste foruri. Dacă până acum erau 40, pe viitor vor fi 60, câte trei completuri în fiecare materie. De asemenea, toți magistrații Înaltei Curți vor fi convocați la ședința publică în care se va desfășura procedura. Nu este obligatoriu să și participe, cu o excepție: decanul de vârstă al Înaltei Curți este cel care trebuie să vină la ședință și să se asigure că numele tuturor magistraților din instanță sunt în acele boluri - câte un bol pentru fiecare secție care judecă dosarele la nivelul instanței supreme.
De asemenea, această procedură a fost stabilită până la finalul anului pentru a face o deblocare a situației completurilor de cinci judecători, urmând ca o nouă tragere la sorți să fie făcută pentru completurile care vor funcționa începând din ianuarie anul viitor.
