Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost condamnat definitiv vineri, 26 mai 2023, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 7 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, într-un dosar legat de atribuirea unui contract de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată de pe ruta București - Constanța.
În acelaşi dosar, Mircea Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost condamnat 6 ani închisoare, transmite Agerpres.
Fostul deputat PNL, Cristian Boureanu, și el implicat în dosar, a scăpat de pușcărie din cauza prescrierii faptelor în cazul său.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis confiscarea a 2,1 milioane de euro și 4 milioane de lei de la Sebastian Vlădescu și 2 milioane de euro și 3 milioane de lei de la Mircea Costea și menține sechestrele pe avere pentru toți inculpații, inclusiv pentru Cristian Boureanu.
Citește și: Mită de 2 milioane de euro pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată București-Constanța
Dosarul căii ferate „B - CT”
În martie 2022, fostul ministru PNL al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost condamnat de ÎCCJ la opt ani şi şase luni de închisoare, iar Mircea Costea la șapte de închisoare și Cristian Boureanu, la patru ani şi trei luni, în dosarul legat de plata lucrărilor căii ferate „B - CT”.
ÎCCJ s-a pronunţat, pe 24 martie 2022, în dosarul legat de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa.
Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost condamnat la opt ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă, Mircea Ionuţ Costea, fost angajat în cadrul Ministerului Finanţelor, "deţinând o funcţie de conducere într-o bancă de stat la data faptelor", a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.
Citește și: Instanța Supremă decide restituirea lingourile de aur și banilor de cauțiune lui Sebastian Vlădescu
De asemenea, Cristian Boureanu a fost condamnat la patru ani şi trei luni de închisoare pentru trafic de influenţă.
În acelaşi dosar, Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a primit o pedeapsă de cinci ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită, iar Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R, a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă.
Magistraţii au mai decis confiscarea de la Sebastian Vlădescu a sumelor de 3.990.248,6 de lei, 65.000 euro şi 2.177.000 euro, de la Mircea Ionuţ Costea a sumelor de 3.121.328,41 lei şi 1.919.900 euro, de la Mihaela Mititelu a sumelor 3.083.498,71 lei şi 1.050.087 euro, de la Constantin Dascălu a sumei de 1.114.000 euro, iar de la Cristian Boureanu a sumei de 2.111.799,71 euro.
Decizia ÎCCJ nu a fost definitivă şi a fost atacată cu apel.
Infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005-2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro
”Cauza are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005-2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora, în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate”, a transmis DNA, în noiembrie 2019, odată cu trimiterea dosarului în instanţă.
Potrivit procurorilor, activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape.
Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuţ şi cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimbul, acestor sume, inculpaţii au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.
Circuit fictiv pentru bani
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi, astfel:
- O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii;
- Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro.
A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuţiei sale la activităţile infracţionale, a încheiat anterior un acord de recunoaştere a vinovăţiei, admis de instanţa de judecată.
Potrivit procurorilor, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizarea circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Cu privire la sumele primite de intermediarii denunţători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.
Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, Direcţia Naţională Anticorupţie a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).
