În 20 de ani de activitate DNA, numărul persoanelor trimise în judecată se ridică la 15.000. Prejudiciile totale se ridică la 5,4 miliarde euro.
Printre cei deferiți justiţiei se află 400 de primari, 800 de directori de instituţii publice şi companii naţionale, 160 de procurori şi judecători, 60 de membri ai Guvernului (doi prim-miniştri, miniştri, secretari de stat), 40 de preşedinţi de consilii judeţene și 1.000 de poliţişti.
Printre altele, au fost trimişi în judecată 2.300 de inculpaţi pentru fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu total de 300 milioane de euro.
De asemenea, procurorii DNA au instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni în valoare de peste 4 miliarde de euro.
Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
În ultimii 10 ani, valoarea totală a bunurilor date, oferite, cerute sau primite ca mită în dosarele trimise în judecată se ridică la aproximativ 1 miliard de euro.
În prezent, DNA susţine că investighează dosare cu prejudicii estimate la 4 miliarde de euro.
Repere în istoria DNA
-> 30 milioane de euro - cea mai mare mită reţinută într-un dosar de mare corupţie privind achiziţii publice;
-> 60 milioane euro - cea mai mare valoare a despăgubirilor pronunţate prin hotărâre definitivă de o instanţă într-un dosar întocmit de DNA. Este vorba de dosarul privatizării frauduloase a ICA, în care a fost condamnat Dan Voiculescu;
-> 22 milioane euro - cea mai mare sumă confiscată printr-o hotărâre definitivă într-o cauză de corupţie de nivel înalt;
-> 15 ani şi 8 luni - cea mai mare pedeapsă aplicată de instanţă într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA.
După revocarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, în noiembrie 2018, activitatea Direcției a încetinit, numărul dosarelor de mare corupție investigate de procurori reducându-se drastic. Acest lucru a generat revolta societății civile.
În 2020, peste 15.000 de persoane au semnat o petiție „Declic“, prin care au solicitat „repornirea motoarelor DNA“ astfel încât acest parchet să ancheteze din nou marii corupți.
Newsweek România vă prezintă o sinteză a celor mai importante dosare de corupție care s-au soldat cu condamnări, în special împotriva unor memri ai guvernelor care s-au succedat la putere după Revoluție.
- Decebal Traian Remeş
A fost ministru de Finanţe în perioada 1998-2000 şi ministru al Agriculturii în 2007. În februarie 2013 a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.
În octombrie 2007, TVR a difuzat o înregistrare în care un fost ministru al Agriculturii, Ioan Mureşan, îi înmâna lui Remeş un plic, cei doi discutând despre favorizarea unei companii la o licitaţie, companie deţinută de Gheorghe Ciorbă, denunţătorul în acest dosar.
La o zi după, Remeş demisionează din funcţia de ministru. Ulterior, procurorii au anunţat că Remeş ar fi primit drept mită produse alimentare (caltaboşi şi palincă) în valoare de 1.500 de lei, 15.000 de euro şi un automobil Audi Q7. În februarie 2014, a fost eliberat condiţionat. În 2020, fostul ministru a încetat din viață.
Citește și: „Al treilea înger” al lui Tate rămâne învăluit în mister. „Nu a fost arestată în dosarul de trafic”
2. Ioan Avram Mureşan
Alături de Decebal Traian Remeş, a fost condamnat şi el la 3 ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul”. Însă Mureşan a fost acuzat şi de deturnare de fonduri pentru fapte comise în vremea guvernării CDR, când a fost ministru al Agriculturii.
Astfel, Mureşan ar fi scos 5.000 de tone de ulei din rezerva de stat sub formă de împrumut. Prejudiciul a fost estimat ca 25,5 miliarde de lei vechi.
DNA a început urmărirea penală în 2003, iar în mai 2012 s-a dat sentinţa definitivă în acest dosar, anume 7 ani de închisoare. În 2016 a fost eliberat condiționat.
3. Victor Babiuc
A fost ministru al Justiţiei şi al Apărării Naţionale. În ultima calitate, deţinută în perioada 1997-2000, a aprobat un schimb de terenuri între MApN şi omul de afaceri Gigi Becali, schimb prin care ministerul ar fi fost prejudiciat cu circa 900.000 de dolari.
Dosarul a fost deschis în 2004, alături de Babiuc fiind acuzaţi Gigi Becali şi Dumitru Cioflină, fost şef al Statului Major General.
În mai 2012, cei trei au fost achitaţi în primă instanţă, dar DNA a făcut recurs. Un an mai târziu, prin sentinţă definitivă, Victor Babiuc a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru abuz în serviciu, dar a fost eliberat în februarie 2014 datorită vârstei.
4. George Copos
A fost vicepremier din partea PC în primul guvern Tăriceanu în anul 2005, însă faptele pentru care a ajuns la închisoare au fost comise în calitate de om de afaceri. Copos are la activ trei condamnări în două dosare diferite, dar pentru aceeaşi meteahnă: o pornire irepresibilă către evaziune fiscală.
În martie 2014 a primit două condamnări în dosarul Transferurilor: doi ani de închisoare pentru transferul fotbalistului Cristian Dulca în 1999 şi trei ani pentru transferul lui Florin Bratu în 2003. Pedepsele au fost comasate, dar pe lângă cei trei ani, a primit un „bonus” de opt luni.
George Copos - Foto: INQUAM PHOTOS/ Alexandru Bușcă
Pe Copos l-a ajuns şi sentinţa în dosarul Loteria, în care a evitat plata taxelor în valoare de 1.000.000 de euro pentru vânzarea unor spaţii către Loteria Naţională în 2004. În 2015 a fost eliberat condiționat. În 2020 a fost trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu.
Este acuzat că, pe vremea când era deținut la Penitenciarul Rahova, s-a folosit în mod mincinos de faptul că ar fi autorul unei lucrări ştiinţifice pentru a primi reducere cu 30 de zile a pedepsei pe care o avea de executat..
Citește și: VIDEO Acuzat de crimă, a fost lăsat liber de polițiști deși l-au oprit de 2 ori. I-au pozat mâinile
5. Relu Fenechiu
În 2002-2005 a vândut către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova transformatoare şi întrerupătoare uzate la preţul unora noi, cu complicitatea conducerii şi cu încălcarea prevederilor Legii privind achiziţiile publice.
Afacerea a creat un prejudiciu de 7,5 milioane de lei, transformatoarele ajungând la fier vechi. În iulie 2013, Relu Fenechiu a fost condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, condamnare ce l-a silit să demisioneze din funcţia de ministru al Transporturilor în guvernul Ponta.
Relu Fenechiu - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Şase luni mai târziu, un complet al ICCJ a menţinut sentinţa iniţială. În 2017, Relu Fenechiu a fost eliberat condiționat, după ce a efectuat trei ani și jumătate de închisoare. Prejudiciul de peste 5,5 milioane de lei nu a fost recuperat.
6. Miron Mitrea
Fostul ministru al Transporturilor în perioada 2000-2004 a fost trimis în judecată pentru că, în calitate de ministru, ar fi luat mită în valoare de 300.000 de euro, sub forma unor lucrări de construcţie la casa mamei sale de la Irina Jianu, pentru a o păstra pe aceasta la conducerea Inspectoratului de Stat în Construcţii.
Miron Mitrea - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Prin sentinţa definitivă din februarie 2015, Mitrea a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare. În 2016 a fost eliberat condiționat din închisoare.
7. Monica Iacob-Ridzi
Ca ministru al Tineretului şi Sportului a dispus acordarea de contracte ilegale unor firme pentri organizarea unor manifestări de Ziua Tineretului în anul 2009.
Contractele ar fi creat un prejudiciu de peste 640.000 de euro. Cercetarea penală a început aproape imediat, în iulie 2009.
Evoluţia rapidă a evenimentelor a făcut-o pe Iacob-Ridzi să-şi piardă cumpătul şi a dispus distrugerea unor probe de către angajaţi ai ministerului pe care îl conducea.
Acest lucru a făcut şi ca pedeapsa să fie destul de severă, 5 ani cu executare, sentinţă pe care a primit-o în februarie 2015. În noiembrie 2017 a fost eliberată condiționat.„
8. Adrian Năstase
Faptele pentru care a fost condamnat au fost comise în perioada cât a fost prim-ministru, 2000-2004. Prima condamnare a primit-o în iunie 2012, doi ani de închisoare în dosarul Trofeul Calităţii.
Procurorii l-au acuzat că a încercat să obţină ilegal finanţare pentru campania prezidenţială din 2006. Imediat după pronunţarea sentinţei definitive, Năstase a încercat să se sinucidă când ofiţerul de poliţie judiciară a venit să-l ducă la închisoare.
După câteva zile de spitalizare, fostul premier a fost dus la penitenciar. În martie 2013 a fost eliberat condiţionat, însă de libertate s-au bucurat doar opt luni întrucât în ianuarie 2014 a fost condamnat din nou, de data asta în dosarul Zambaccian.
Adrian Năstase - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Năstase a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare pentru primire de foloase necuvenite (650.000 de dolari) şi şantaj, însă a fost eliberat condiţionat din nou după numai şase luni.
9. Sorin Pantiş
Fost ministru al Comunicaţiilor şi ex-deputat PNL, Pantiş a fost condamnat definitiv în două dosare. Pantiş a primit, în august 2014, şapte ani de închisoare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în care a fost încarcerat și Dan Voiculescu.
Fostul ministru a fost acuzat de complicitate la stabilirea unei valori diminuate a institutului faţă de cea reală şi de fals în înscrisuri.
Pantiş are şi o a doua condamnare, în dosarul Rompetrol, acesta primind doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi tot doi ani pentru constituire a unui grup infracţional organizat.
Fostul ministru a fost găsit vinovat că s-a folosit de informaţiile pe care le avea în legătură cu Rompetrol, pentru a câştiga ilegal bani la bursă. În 2018 a fost eliberat condiţionat cu trei ani înainte de termen.
10. Codruţ Şereş
Ministru al Economiei și Comerțului în Guvernul Tăriceanu şi membru PC, a fost condamnat în ianuarie 2015 la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, în Dosarul privatizărilor strategice. Şereş a fost trimis după gratii pentru trădare prin transmitere de secrete.
Şereş mai avea o condamnare. În martie 2014, el a primit patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind însă definitivă.
În acest caz, anchetatorii îl acuză pe Şereş că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii statului român de aproximativ 165 de milioane de dolari. În 2018 a fost eliberat condiționat.
11. Zsolt Nagy
A fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada 2004-2007. UDMR-istul a fost condamnat, ca şi Şereş, în Dosarul privatizărilor strategice, la patru ani de închisoare.
Zsolt Nagy - Foto: Wikipedia
Zsolt Nagy are o condamnare şi în Dosarul „Poşta Română”. În ianuarie 2014, fostul ministru a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare, fiind găsit vinovat că a fost părtaş la trecerea frauduloasă a unui imobil aflat pe Calea Victoriei din patrimoniul Poştei Române în cel al unei firme private, producând astfel un prejudiciu de peste opt milioane de euro. În octombrie 2017 a fost eliberat condiționat.
12. Elena Udrea
Fost ministru al Turismului Dezvoltării Regionale în Guvernul Boc, a fost condamnată, în iunie 2018, la șase ani de închisoare cu executare în dosarul „Gala Bute”, prin sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea a fost găsită vinovată de săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Una dintre acuzaţiile grele aduse Elenei Udrea este că ar fi primit în biroul de la minister o geantă cu 900.000 de euro. La momentul pronunțării deciziei definitive, Udrea se afla în Costa Rica, unde a cerut azil politic.
În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă. În rejudecare, pedepsele au fost păstrate.
Elena Udrea - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
În martie 2021, Curtea de Apel București a respins plasarea sub control judiciar a Elenei Udrea.
Pe 7 aprilie 2022, Elena Udrea a fost condamnată, definitiv, la 6 ani închisoare în dosarul „Gala Bute”. În aceeași zi, Udrea a fost prinsă la Kulata, în apropierea graniței cu Grecia. Ea a ieșit din țară legal, întrucât nu era vizată de nicio măsură care să interzică acest lucru în momentul în care a făcut-o. În prezent se află în penitenciar.
13. Liviu Dragnea
Vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, în 2013, în Dosarul „Referendumului” de demitere a fostului președinte Traian Băsescu. Secretar general al PSD la data faptelor, Dragnea a fost deferit justiţiei pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Anchetatorii au susținut că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt.
Concret, Dragnea ar fi supervizat şi folosit un sistem software prin care reprezentanţii USL din secţiile de votare au transmis prin SMS, către centru, prezenţa la vot, dar şi modul în care s-a votat în unele secţii („Da” sau „Nu”), chiar în timpul desfăşurării procesului de vot, violând astfel secretul votului. În aprilie 2016, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în acest dosar.
În iunie 2018, Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani si 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, privind angajarea fictivă a două secretare din PSD la DGASPC Teleorman. În iulie 2021 a fost eliberat condiționat din penitenciar, urmare a unei decizii luate de Tribunalul Giurgiu.
14. Gabriel Sandu
În septembrie 2009, DNA a cerut aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Gabriel Sandu, în dosarul „Microsoft”.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, Gabriel Sandu, în calitate de ministru, ar fi pretins şi primit de la doi oameni de afaceri, Claudiu Florică și Dinu Pescariu, suma de 2.196.035 euro pentru a face demersurile necesare ca firmele acestora să încheie un contract de închiriere licenţe Microsoft cu Guvernul României.
Gabriel Sandu - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
El a fost reţinut de procurori şi apoi arestat preventiv pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată (două acte materiale) și spălare de bani, alături de omul de afaceri Dorin Cocoş şi primarul Gheorghe Ştefan.
În ianuarie 2015, Sandu a fost plasat în arest la domicliu. A fost trimis, alături de oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, precum şi de primarul suspendat Gheorghe Ştefan, în judecată pentru fapte de corupţie în legătură cu modul în care au fost atribuite licenţe Microsoft, timp de zece ani.
A fost condamnat definitiv în octombrie 2016 la trei ani închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. În prezent este în liberatate.
15. Dan Voiculescu
Pe 8 august 2014, Dan Voiculescu pășea pe poarta Penitenciarului Rahova, după ce a fost condamnat de judecătoarea Camelia Bogdan, în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare în care au fost condamnați și fostul director al ICA Gheorghe Mencinicopschi, fostul director al ADS Corneliu Popa și fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş.
Prejudiciul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro, instanţa dispunând, prin decizia definitivă din august 2014, confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.
Fost vicepremier și senator, Voiculescu a executat 2 ani și 11 luni din pedeapsa de zece ani de închisoare primită, astfel că, în iulie 2017, întrucât avea peste 60 de ani și a executat doar o treime din pedeapsă, a fost eliberat din penitenciar.
16. Stelian Fuia
În iunie 2016, Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare. În primă instanţă, Curtea de Apel Bucureşti îl condamnase la patru ani de închisoare cu executare.
El a fost trimis în judecată în luna mai 2015 de procurorii DNA, sub acuzația de abuz în serviciu şi prejudicierea statului cu 1,6 milioane de lei în afacerea Fundulea.
Stelian Fuia - Foto INQUAM PHOTOS/ Adel_Al-Haddad
Fostul democrat-liberal a fost acuzat de DNA că, în perioda 2005-2008, pe vremea când conducea Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare a Plantelor Medicinale şi Aromatice Fundulea, nu a contestat o cerere de executare silită formulată chiar de sora şi cumnatul său.
Procurorii susţin că, în acest fel, au fost înstrăinate clădiri în valoare oficială de 1,6 milioane lei. Valoarea la care au fost vândute a fost de aproape șapte ori mai mică.
În februarie 2018 a fost eliberat condiționat din penitenciar.
Citește și: De ce a venit Andrew Tate în România. Seria de acuzații pentru care era urmărit în Marea Britanie
Condamnați cu suspendare
17. Corneliu Dobriţoiu
Fost ministru al Apărării, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul „Case pentru generali”.
Senatorul PNL a primit o pedeapsă de un an de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi două luni pentru participaţie improprie la fals intelectual.
Corneliu Dobriţoiu - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Dobriţoiu a fost trimis în judecată de DNA în septembrie 2013, alături de alţi 10 generali cu funcţii de conducere în MapN, fiind acuzat că şi-a achiziţionat ilegal o locuinţă de serviciu, la preţ subvenţionat de Armată.
18. Tudor Chiuariu
Fost ministru PNL al Justiţiei, Tudor Chiuariu a fost condamnat şi el în dosarul „Poşta Română”. Liberalul a primit trei ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare.
Atât Chiuariu cât şi Zsolt Nagy au fost deferiţi justiţiei pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave.
Tudor Chiuariu - Foto: INQUAM PHOTOS/ Marius Dumbrăveanu
Tudor Chiuariu a fost urmărit penal şi în Dosarul retrocedărilor ilegale.Astfel, în ianuarie 2015, Chiuariu a fost pus de procurorii DNA sub control judiciar pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi aderare la un grup infracţional organizat, după ce ar fi stabilit să primească 2,5 milioane euro, pentru interventii privind retrocedarea in cazul lui Sturdza, banii fiind disimulati prin incheierea unui contract de asistenta juridica. Fostul ministru a fost trimis în judecată în acest dosar, dar a fost achitat.
Achitați
19. Cristian David
A fost ministru de Interne în Guvernul Tăriceanu şi ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Ponta. Fostul liberal a fost arestat preventiv în 22 ianuarie 2015, într-un dosar în care a fost acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Cristian David - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
După 2 luni, pe 21 martie, David a fost mutat în arest la domiciliu. În iunie 2019 a fost achitat definitiv, după ce fusese condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare cu executare.
Cristian David a fost urmărit penal şi într-un alt dosar, alături de mama sa, pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii.
David a fost acuzat în acest dosar că a inventat un împrumut de 60.000 de euro acordat mamei sale, pentru a justifica o sumă de bani în declaraţia sa de avere, şi pe care mama sa i l-a restituit.
20. Adriean Videanu
Fostul ministru al Economiei a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu și arestat, într-un dosar instrumentat de DIICOT, în care a fost cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.
Adriean Videanu - Foto: INQUAM PHOTOS
Instanţa Supremă a decis ca Videanu să fie eliberat din arest şi cercetat sub control judiciar cu interdicţia de a părăsi ţara. Ulterior, Videanu a fost trimis în judecată de către procurorii DNA.
În decembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a achitat pe omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu în Dosarul Romgaz, în care erau judecați pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi delapidare. Prejudiciul calculat de procurori se ridică la peste 60 de milioane de euro. Decizia nu este definitivă.
Adriean Videanu a fost achitat și într-un dosar în care fostul procuror şef al DIICOT Alina Bica a fost acuzată că l-a favorizat prin ridicarea unui sechestru pe activele firmei sale Titan Mar.
Citește și: VIDEO Putin, gesturi disperate: Trimite rachete hipersonice Zircon în Atlantic și Mediterana
În așteptarea sentinței
21. Darius Vâlcov
A fost ministru al Finanţelor până la data de 15 martie 2015, când şi-a dat demisia după ce a fost pus sub urmărire penală de DNA pentru trafic de influenţă pentru fapte comise în timpul mandatului său de primar PDL la Slatina. Vâlcov a fost acuzat că a primit 2 milioane de euro mită, în perioada 2010-2013, motiv pentru care a fost plasat în arest la domiciliu.
Darius Vâlcov - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, descoperite de către anchetatori într-un seif: trei lingouri de aur, de trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei.
Ulterior, la percheziții efectuate în șase locații din București, Slatina și o localitate din județul Olt, anchetatorii au găsit nu mai puţin de 101 tablouri pe care figura semnătura unor pictori celebri cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri și un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Constantin Piliuță, Corneliu Baba, Horia Bernea, Octva Băncilă etc.
Vâlcov ar fi intenţionat să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii au găsit tablourile ascunse în dulapuri sau pe sub paturi.
A fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influență, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată.
În februarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la opt ani de închisoare. Vâlcov a contestat sentința. În iunie 2022, ÎCCJ a decis repunerea pe rol a ultimul termen al procesului său.
22. Dan Şova
Senator PSD, a fost ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, ministru delegat al Infrastructurii şi ministru al Transporturilor, a fost acuzat de trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari. DNA a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului PSD în acest dosar, însă solicitarea nu a trecut de plenul Senatului, decizia fiind contestată la CCR.
Potrivit DNA, în perioada 2007-2009, Şova a semnat mai multe contracte de consultanță şi acte adiţionale încheiate între Complexul Energetic Rovinari (CER) şi Complexul Energetic Turceni (CET), pe de o parte, şi SCA „Şova şi Asociaţii”, pe de altă parte. DNA a ajuns la concluzia că orele de consultanță facturate au fost mult „umflate”.
Procurorii l-au acuzat pe Şova că a depus la dosarul instrumentat de DNA mai multe documente false, în încercarea de a-şi dovedi nevinovăţia.
Mai mult, el a dispus să fie distruse toate hardurile calculatoarelor societăţii de avocaţi, pentru a ascunde corespondenţa purtată prin e-mail între societatea de avocaţi şi conducerile celor două complexuri energetice.
Dan Șova - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
A fost condamnat definitiv în Dosarul CET Govora, în iunie 2018, la 3 ani de închisoare cu executare. După un „sejur” de 6 luni la pușcărie, Dan Șova a formulat contestație în anulare în baza deciziei CCR privind nelegalitatea completurilor – mai exact că nu toți judecătorii nu fuseseră trași la sorți – fiind eliberat în ianuarie 2019.
Instanța Supremă i-a admis atunci contestația lui Șova și i-a trimis dosarul spre rejudecare de la zero la Curtea de Apel București. Pe 17 octombrie 2021, instanța l-a condamnat la 4 ani de închisoare cu executare. Șova a ajuns iarăși în fața judecătorilor de la Înalta Curte, unde se judecă apelul, în al doilea ciclu procesual.
Fostul ministru PSD a cerut încetarea procesului penal în baza deciziei CCR din 26 mai 2022. În 2018, CCR a statuat că prevederile art. 155 din Codul penal – care reglementează întreruperea prescripţiei – sunt neconstituționale. Parlamentul nu a făcut nimic din 2018 până în prezent pentru a pune în acord legislația cu decizia CCR, așa că a venit o a doua hotărâre. Instanța de control constituțional a statuat că România nu a avut legislație cu privire la întreruperea cursului prescripţiei între anii 2018-2022.
23. Cristian Adomniței
În noiembrie 2020, fostul ministrul al Educației Cristian Adominței a fost condamnat, în primă instanță, la 3 ani și 2 luni de închisoare cu executare, în dosarul în care e acuzat că a încercat să mascheze un control de audit.
El a fost trimis în judecată sub acuzațiile de comiterea infracțiunilor de favorizare a făptuitorului și fals intelectual, comise când Cristian Adomniței era președinte al Consiliului Județean Iași.
Cristian Adomniței - Foto: INQUAM PHOTOS/ Liviu Chirica
Procurorii l-au acuzat că ar fi încercat să mascheze un control de audit în urma căruia se descoperiseră mai multe nereguli legate de derularea unui contract public semnat între Consiliul Județean şi o firmă de publicitate.
În mai 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să strămute la Curtea de Apel Galați dosarul de corupție în care a fost trimis în judecată Cristian Adomniței.
