Mai mulți generali și ofițeri de armată sunt acuzați că s-ar fi constituit într-un grup organizat denumit „Comitet de inițiativă pentru sprijinul realegerii ca președinte a domnului Traian Băsescu”.
Scopul Comitetului ar fi fost „determinarea și identificarea de modalități de influențare a voturilor în vederea realegerii în cursul anului 2009 ca președinte al României a numitului Băsescu Traian”, potrivit documentelor intrate în posesia Newsweek România.
Alegerile prezidențiale din 2009 sunt din nou anchetate
Comitetul de inițiativă ar fi fost condus de ministrul Apărării de la acea vreme, Mihai Stănișoară, precum și de amiralul Gheorghe Marin, șeful SMG, din poziția de locțiitor al lui Stănișoară.
Au mai făcut parte gl. Neculai Tabarcia și gl. Gabriel Gabor din SMG, gl. Marian Hăpău, șef Contrainformații Militare la acea vreme, comandor Mihai Gheorghe, col. Mugurel Vasile, col. Petrișor Ungureanu, col. Marian Spirache, Mihai Șomordolea, apropiat al lui Stănișoară, Adrian Voinea, protejat al șefului SMG Gheorghe Marin.
Ancheta împotriva ofițerilor a pornit de la sesizarea depusă de un fost ofițer din cadrul Contrainformațiilor Militare, col. (r) Doru Paraschiv, care a fost pedepsit pentru inițiativa sa. Acesta a fost trecut în rezervă în 2014, după ce în 2013 i-a fost retras certificatul de acces la informații „strict secrete de importanță deosebită” (SSID- secrete NATO).
Interceptări fără mandat
Potrivit plângerii acestuia, gruparea era coordonată de fostul director al Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), generalul Marian Hăpău (foto). Acesta ar fi pus la cale:
- monitorizarea și interceptarea, fără mandat, a unor persoane care ar fi putut împiedica „realizarea dezideratului”.
- transportul și manipularea voturilor exprimate de cetățenii români aflați în afara granițelor țării.
În cadrul audierilor din Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009, gen. Hăpău a negat acuzațiile, susținând că ,,Armata nu a deținut și nu deține aparatură/echipamente de interceptare”. El a infirmat și că ar fi fost implicat în realegerea lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din anul 2009, sau că ar fi făcut parte din comitetul de inițiativă indicat de col. Paraschiv.
„DGIA nu are atribuţii pe linia alegerilor. În 25 de ani, de când activez în Direcţie, nu am avut informaţii care să vizeze vreo campanie electorală, nici nu ai putea avea ingerinţă în modul în care se votează”, a spus Hăpău în 2017, susţinând că Paraschiv nu are nicio probă.
Col. Paraschiv l-a acuzat pe fostul directorul DGIA și de faptul că a închis ochii și la calitatea de colaborator al Securității a fostului președinte Traian Băsescu. În opinia colonelului, generalul Hăpău „putea și trebuia să știe despre calitatea Președintelui de colaborator al fostei Securități și să informeze instituția abilitată CNSAS care efectua verificările pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și verificarea declarațiilor de neapartenență și necolaborare cu Securitatea”.
Pentru că fostul șef DGIA a ales „o atitudine pasivă în acest context” a fost reclamat pentru complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
Citește și: VIDEO Profesor: Unii părinți trimit copiii la meditații când nu au nevoie. Școala ajunge pe locul 2
Dosarul a fost înregistrat inițial la Parchetul General-Secția Parchetelor Militare, ulterior fiind declinat Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel București. Ancheta a fost clasată după doar două luni.
Potrivit col. Paraschiv, care a contestat ordonanța de clasare, „procurorul de caz nu a realizat o anchetă reală și nici măcar nu i-a audiat pe cei indicați în plângere”.
Conducerea Parchetului de pe lângă Curtea Militară a dat câștig de cauză col. Paraschiv, arătând că soluția de clasare „nu este temeinică și legală” și că urmărirea penală a fost una deficitară.
Citește și: Putin i-a unit. 95% dintre ucraineni cred că vor învinge în război. 87% vor în UE. 90% pro-Zelenski
Pe 3 februarie, anul curent, Parchetul a solicitat Curții Militare să confirme redeschiderea urmăririi penale în acest caz.
Precizând că „nu au fost audiate toate persoanele indicate în actul de sesizare, nu au fost administrate suficiente probe și nu a fost dispusă o soluție cu privire la presupusele fapte săvârșite de fostul ministru al apărării și alții, în calitate de șef al Comitetului de inițiativă”, Parchetul a solicitat redeschiderea urmăririi penale.
Cererea Parchetului a fost admisă de Curtea Militară de Apel pe 22 februarie.
Judecătorul de cameră preliminară al instanței a apreciat că infirmarea soluției de clasare a fost una corectă și că „se impune redeschiderea urmăririi penale”. Hotărârea instanței este definitivă.
Ancheta urmează a fi reluată la Parchetul de pe lângă Curtea Militară București.
