Kӧvesi a citat un studiu recent care arată că daunele cu TVA în decursul unui an în interiorul UE sunt undeva între 30 şi 60 de miliarde de euro. „Nu avem ţări curate în Europa. Nu avem nici cele mai corupte şi cele mai vinovate. Astfel de infracţiuni se comit în absolut toate statele membre. În urma unei analize pe ultimii 4 ani, am constatat că există state membre în care sunt investigate sute de dosare pe an şi state în care sunt investigate 3 sau 4 dosare. Asta poate însemna că nu a existat o prioritate în investigarea acelor infracţiuni. EPPO va avea acest avantaj, că va avea o abordare unitară”.
Citește și: „Dragnea - Tel Drum“, un dosar tipic pentru Parchetul European condus de Kovesi
Legat de numărul de fraude semnalate recent, Kӧvesi a declarat: „În sistemul medical cu siguranţă numărul de cazuri în această perioadă ar putea fi la fel ca în trecut sau chiar ar putea să crească. Mă refer, în special, la domeniul achiziţiilor publice. Atunci când ele sunt făcute fără licitaţii, fără reguli stricte, e clar că există un risc mai mare. Chiar dacă nu am început activitatea, am primit câteva plângeri cu privire la astfel de infracţiuni, dar pe toate le-am trimis la OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) pe care îl considerăm că poate fi în măsură să facă nişte verificări prealabile”.
Pentru Parchet a fost solicitat un buget anual în jur de 55 de milioane de euro. „Cu această sumă vom putea avea 140 de procurori în cele 22 de state care vor trebui, cel puţin pentru început, să gestioneze un număr minim de 3.000 de dosare”. În competenţa EPPO vor intra toate dosarele întocmite începând cu anul 2017.
EPPO nu poate fi operaţional mai devreme de 3 ani de la publicarea în jurnalul oficial. „Acest regulament a fost publicat în noiembrie 2017. O decizie privind începerea activităţii este una comună - între Comisia Europeană, Parchet şi statele membre. Majoritatea statelor sunt pregătite”.
Alcătuit din procurori din 22 de state membre UE, care trebuie să unifice o procedură, Parchetul European „dă posturi în plus de procurori unui stat membru”.
„Noi suntem acum în mijlocul unei negocieri. A fost făcută public această cifră de 15 procurori. Până în acest moment, eu nu am fost de acord cu aceasta, având în vedere statisticile din ultimii 4 ani de la DNA, dar şi modul în care este organizat sistemul judiciar în România. Infracţiunile pe care Parchetul European le va investiga, în cazul în care sunt probe şi vor fi trimise în judecată persoane care sunt considerate vinovate, cazurile se vor judeca în instanţele naţionale, în limba română. Asta înseamnă că vom avea minim 41 de tribunale şi 16 curţi de apel care vor judeca aceste dosare. Ori 15 oameni să facă investigaţii în 600 de dosare şi să participe în toate aceste instanţe nu sunt suficienţi. Dar suntem în discuţii cu ministrul Justiţiei cu privire la avea un acord asupra numărului care este necesar. Acest număr de procurori europeni, care vor fi plătiţi de Parchetul European, trebuie să garanteze că nivelul de protecţie a fondurilor europene va creşte, nu va scădea”.
Românilor, arată News.ro, ea le-a transmis în final: „Statul de drept în România a fost supus presiunilor mult timp şi nu pot uita acei oameni care au susţinut justiţia şi au ieşit în stradă, foarte mulţi, tineri, şi îi incurajez să continue pe acest drum. Nu abandonaţi, corupţia poate fi invinsă!”.
