Profesionalizarea Curții Constituționale a României (CCR) este obligatorie indiferent de sistemul pe care l-ar alege România, dacă s-ar pune în discuție reforma instituției.
„Fie că alegem o curte constituțională ca parte a curții supreme sau ca un organism politic-judiciar, important este ca oamenii care ajung acolo să fie profesioniști, specialiști în cele mai fine chestiuni juridice.
Pentru că CCR nu dezbate factual o situație, nu aplică o legislație cu tomuri de jurisprudență. De aceea, e esențial ca cei care acced la astfel de funcții să aibă o pregătire solidă.
Trebuie să fie profesioniști, fie că am optat pentru o CCR în care se accede prin selecție sau examen dintre profesioniști, fie că mergem în sistemul actual, cu o curte constituțională pe jumătate instituție politică, pe jumătate instituție judiciară.
E important să dezbatem ce e necesar pentru societatea noastră. În unele țări, o curte constituțională desemnată politic funcționează.
Avem nevoie în România de sistemul actual sau de cel care presupune o curte constituțională inclusă în sistemul judiciar? Eu aș prefera ca chestiunile de constituționalitate să se discute în cadrul instanței supreme”, a precizat Alexandra Lăncrănjan, într-un interviu pentru PressHUB.
Procuroarea a arătat că este greșită premisa că deciziile CCR nu se discută. Din contră, se impun dezbateri consistente cu privire la ceea ce fac judecătorii constituționali, pentru că sunt decizii care influențează drepturile fundamentale, care implică „finețuri constituționale”.
„Normalitatea ar fi ca deciziile CCR să fie un subiect central al analizei juridice. Asta nu înseamnă că nu respectăm deciziile CCR.
Curtea Supremă a SUA, care funcționează ca o curte constituțională, are tomuri întregi de cărți care analizează deciziile sale. Toată lumea vorbește despre această problemă fundamentală a dreptului.
Cât timp este tabu în România să pui în discuție o decizie a CCR, rămâne o problemă de evoluție la nivel constituțional.
Am avut în ultimii 3-4 ani, o mulțime de decizii ale CCR care au avut impact direct asupra muncii procurorilor și judecătorilor. Printre acestea, decizia privind abuzul în serviciu. Nu a existat o dezbatere pe această decizie și nici nu s-a analizat cât de valide sunt argumentele curții de la acel moment sau cum se poate remedia legislația”, a menționat Alexandra Lăncrănjan.
