Consiliul European a adoptat marți dimineață un acord pentru redresarea economică a Uniunii Europene afectată de coronavirus, în valoare de 750 de miliarde de euro, compus din granturi nerambursabile în valoare de 390 de miliarde de euro şi împrumuturi de 360 miliarde de euro.
La această sumă, se adaugă bugetul multianual al Uniunii Europene, de 1.074 de miliarde de euro, pentru care, de asemenea, liderii au ajuns la un acord comun.
României îi revin 80 de miliarde de euro din această sumă.
Creșterea sumelor alocate țărilor membre UE vine la pachet cu creșterea riscurilor de fraudare a acestora.
„Cu cât alocăm mai mulți bani de la nivel european, cu atât controlul trebuie să fie mai bun. Parchetul European își va începe activitatea la finalul acestui an, cel târziu în primul trimestru al anului viitor.
Va controla buna cheltuire și orice tentativă de fraudă cu orice timp de fonduri europene. Controlul trebuie să fie mai bun”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru Newsweek România.
Prin urmare, Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, va căpăta un rol important în perioada următoare.
„Parchetul European e cel mai bun instrument pe care UE l-a avut vreodată pentru a investiga nereguli și fraudă cu fonduri europene, pentru că poate duce cazurile până în justiție.
Până acum, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) investiga, după care trimitea cazurile statelor membre și acolo depindea de voința procurorilor din țările membre.
Acum, procurorul european duce cazul până la final în instanță”, a menționat Siegfried Mureșan.
Fonduri europene contra respectarea statului de drept
Consiliul European (CE) a adoptat, în premieră, o condiție prin care alocarea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de drept.
Practic, Comisia Europeană poate suspenda fondurile europene pentru țările care derapează de la principiile UE, precum Polonia și Bulgaria sau cum a fost România.
Totuși, deocamdată nu e clar cum se va putea aplica efectiv această condiție.
„Condiția privind respectarea statului de drept pentru a primi fonduri europene, impusă de Consiliul European, e un lucru foarte bun, dar e doar primul pas.
Au decis să stabilească o legătură, dar nu au decis exact cum. Nu au putut face mai mult, fiindcă în CE deciziile se iau cu unanimitate.
Cel puțin trei prim miniștri, ai Cehiei, Poloniei și Ungariei, au fost în opoziție. S-a mers pe un acord în principiu”, a explicat Siegfried Mureșan.
Parlamentul European va discuta joi această condiție și va adopta propria poziție pentru negocierile finale.
„Vom fi mai stricți pe statul de drept decât a fost Consiliul European. Vom cere suspendarea automată a fondurilor, la propunerea Comisiei Europene, iar decizia să poată fi blocată doar cu majoritate în Consiliu.
Dacă ești un guvern care atacă statul de drept, nu vei avea niciodată majoritat calificată.
Parlamentul va cere în rezoluția de joi. Există o propunere legislativă pe masă și urmează negocieri”, a menționat europarlamentarul român.
