Este pentru prima oară, în perioada postdecembristă, când șeful statului român asistă la ample demonstrații de forță militară, pe teritoriul național, alături de președintele unui stat aliat, Polonia, care asigură la Marea Baltică pilonul nordic credibil al defensivei NATO, în timp ce la Marea Neagră, România își fortifică propria capacitate de apărare a țării.
Vizibila privire - copleșită de gânduri - a președintelui rus Vladimir Putin, din 9 Mai 2021, pe timpul derulării tradiționalei parade militare, cu ocazia Zilei Victoriei, în ultima conflagrație mondială indica o supărare geopolitică deloc ignorabilă.
Tot în aceeași zi au mai fost două detalii inedite.
Primul a fost observat la ieșirea autoturismului negru, cu ministrul rus al apărării, din incinta unde aștepta intrarea în ceremonialul militar.
Serghei Șoigu, cu un gest fără precedent și-a făcut cruce - la fel și șoferul său - apoi și-a pus pe cap cascheta, urmat imediat de conducătorul autovehiculului în care se afla.
Șoigu a rămas tot timpul stăpân pe el, inclusiv când a dat raportul președintelui Putin, care îl aștepta la tribuna principală.
Al doilea moment care a atras atenția, pe timpul discursului lui Vladimir Putin, supărat parcă pe viață și pe clipele prin care trece, din perspectiva izolării internaționale a Rusiei, a fost tot neașteptat.
Ei bine, de mai multe ori, ca din întâmplare, cameramanul aflat în apropiere a arătat paginile de pe care citea șeful statului rus.
Acestea conțineau cuvinte scrise cu litere foarte mari - precum la discursurile ultime ale lui Nicolae Ceaușescu - ceea ce confirmă soluția la care a recurs Putin, pentru a evita folosirea ochelarilor, ce i-ar fi afectat imaginea de cel mai puternic bărbat de stat din Federația Rusă.
Încremenit în proiectul său, de a glorifica poporul sovietic, pe care l-a și menționat în adresarea sa către națiunea rusă, Putin a terminat apoteotic, surprinzând chiar și pe veteranii de război, din spatele său, cu strigătul:"Ura!"
A fost semnalul, pentru marea de militari din fața tribunei oficiale, de a repeta acest strigăt mai degrabă de luptă, decât de aclamare a conducătorului etern.
Semne clare că la Kremlin a învins oboseala, vârsta nu tocmai tânără și prejudecata că mai există șanse de reîntoarcere la viață a Uniunii Sovietice, sub denumirea ușor de extins teritorial, respectiv sintagma Federația Rusă.
Cel mai ține pe președintele rus să nu treacă la acțiuni militare intempestive, în fostul areal sovietic?
Întâlnirea, de neevitat, cu președintele Joe Biden.
De altfel, președintele Joe Biden a anunțat că va vorbi cu președintele rus Vladimir Putin asupra atacului cibernetic Colonial Pipeline, având în vedere că hackerii responsabili erau un grup de răscumpărare din Rusia.
„Mă voi întâlni cu președintele Putin”, a spus Biden. „Până în prezent nu există nicio dovadă din partea oamenilor noștri de informații că Rusia este implicată. Deși, există dovezi că ransomware-ul actorului se află în Rusia ".
Data și locația nu au fost încă anunțate pentru întâlnirea dintre Biden și președintele rus.
Dar anterior, Joe Biden a spus că „speranța și așteptările” sale sunt să se întâlnească cu Putin în iunie, în timpul călătoriei sale în Regatul Unit și Belgia, pentru NATO și G7.
Ca factor de presiune, mai degrabă pentru opinia publică internațională, Federația Rusă a păstrat circa opt divizii nu departe de granițele comune cu Ucraina.
Dintre acestea, două divizii sunt relativ recent înființate, cu un echipament modern și o tehnică de luptă disuasivă deloc de neglijat.
Iar trei divizii - antrenate constant - se află deja în Crimeea.
Există două erori de percepție, la cei interesați de forța militară rusă alocată descurajării apărării Ucrainei.
Prima este povestea cu tehnica de luptă depozitată în apropierea frontierei Rusiei cu Ucraina.
Asemenea depozite erau și înainte de recenta demonstrație de forță a armatei ruse, lângă teritoriul ucrainean.
Au atras atenția acum, deoarece la sediul NATO persistă interesul pentru urmărirea din satelit a defluirii spre cazărmile lor inițiale, a trupelor trimise de Putin pentru timorarea Kievului, îndeosebi la frontiera estică a statului ucrainean.
A doua eroare este recurgerea, în necunoștință de cauză, la termenul mobilizare.
Unitățile militare ruse folosite în acest conflict prelungit cu Ucraina, acum doar mocnit, au o încadrare cu ofițeri activi și militari în termen instruiți și pentru lupta în localitate, în condiții de încercuire, contra unei rezistențe locale imprevizibile, unii fiind cu experiențe aparte dobândite în Siria și Libia.
Mai precis, Moscova folosește militari căliți pentru conflicte dure, nu bărbați chemați de acasă, anterior cu alte meserii.
Sigur că obsesia pentru depozitele militare ruse pornește și de la realitatea că NATO are propriile locații - pe teritoriile unor state aliate, de la granița de est a Alianței -, unde are prepoziționat armament modern, muniție, tehnică de luptă pentru unitățile aliate ce ar fi deplasate acolo, în urma unei surprinderi strategice.
Exercițiul Defender Europe, la care fac mulți referință, a fost anunțat din timp atât de Pentagon, cât și de Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, de la Mons, are un caracter defensiv, iar efectivele totale reprezintă doar o cincime din cele inițial dislocate de Kremlin în jurul Ucrainei.
Marcat de prezența confirmată a lui Joe Biden, Summitul NATO din 14 iunie, din capitala Belgiei, nu va adopta o agendă belicoasă, până în 2030, ci una în care prin limbaj diplomatic se va confirma fortificarea în trepte a apărării statelor aliate, în condițiile în care, realist vorbind, intențiile Moscovei și Beijingului, pe plan strategic, rămân doar parțial anticipate.
Sigur că este de aplaudat apropierea dintre România și Polonia, pe plan strategic, dar mai importantă este dorința președinților celor două țări ca un număr suplimentar de trupe NATO, implicit americane, să fie trimis la frontiera de est, dincolo de care este arealul în care, place sau nu, Putin a zburdat și va acționa în voie, fără a se supune unei jurisdicții internaționale.
Este prematur și lipsit de fundament real să se vorbească de un rol nou, militar , al statelor participante la Formatul B9 sau București 9, pentru simplul motiv că în ecuația militară contează doar forțele armate române și poloneze, cu un efectiv total de 190.000 de militari.
Fără prezența trupelor americane, B9 va fi doar un balet geopolitic.
Sună frumos enunțul că Marea Neagră este parțial și una a NATO, dar realitatea fără fard este că aceasta este controlată, zi și noapte de Rusia, singurul avantaj, teoretic, fiind că Turcia, stat aliat, poate bloca intrarea sau ieșirea unor nave militare în/din această zonă extrem de sensibilă azi.
În faza actuală de evoluție a administrației președintelui Joe Biden, cu focalizare clară pe diplomație, nici nu se pune problema recurgerii la Articolul 5 al Tratatului de la Washington, deoarece Casa Albă vrea detensionarea dialogului cu Kremlinul, nu încrâncenarea acestuia.
Cu toate eforturile Kievului, Ucraina nu va fi primită în NATO, pentru că Statele Unite au nevoie de o relansare internă, nicidecum de o angajare într-o confruntare sterilă cu Rusia.
Atâta timp cât aliații se vor antrena doar pentru defensiva propriului areal geopolitic, Ucraina pentru apărarea teritoriului național și Rusia pentru menținerea sferei sale de influență în ex-spațiul sovietic, nimic nu se va schimba în Europa de Est.
Vom vedea cum va decurge dialogul dintre Biden și Putin.
Nicidecum nu va avea la bază nu știu ce nouă hartă militară.
Se vor căuta elementele de convergență, în soluționarea confruntărilor militare din zone de interes strategic pentru Washington D.C. și Moscova.
Divergențele vor fi menționate cu titlu de inventar, pentru că, dincolo de unele afirmații contondente, atât diplomația americană, cât și cea rusă vor evita degenerarea neînțelegerilor actuale.
Reuniunea B9, altfel extrem de utilă participanților, rămâne pentru mințile lucide un fel de cordon sanitar geopolitic, într-o zonă mereu privită ca una tampon, între Moscova și democrațiile Europei libere.
____________________________
Opiniile publicate în această rubrică aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al redacției.
____________________________
