A ținut cont de aberațiile incalificabile ale cetățeanului Călin GEORGESCU, care s-a autoproclamat cavalerul păcii, pe calul încălecat la ferma întâlnirilor de taină.
Este însă și un duș rece, pentru aceia care au votat un candidat anti-NATO, anti-UE, precum Georgescu.
Diaspora românească să citească dreptul internațional contemporan și să vadă cât rău au făcut țării natale, cu un vot vizibil fraudulos, pentru că a fost deturnat- cu bună știință - prin manipulare anterioară electronică.
A. În absența președintelui României, omologul ucrainean Volodymyr Zelenski a purtat discuții cu secretarul general al NATO Mark Rutte și alți lideri europeni miercuri, cu scopul de a obține ajutor imediat pentru a susține efortul de război al Kievului și a discuta despre garanțiile de securitate pe termen lung.
B. Zelenski a declarat reporterilor că discuțiile de miercuri de la Bruxelles și o întâlnire cu lideri naționali ai Uniunii Europene a doua zi au fost „o ocazie foarte bună de a vorbi despre garanțiile de securitate pentru Ucraina pentru astăzi și pentru mâine”.
În timp ce liderii europeni insistă că se concentrează asupra nevoilor imediate ale Ucrainei, unii oficiali au început să discute despre cum să asigure securitatea țării după oprirea războiului, inclusiv posibilitatea de a desfășura trupe europene.
C. Aici se impune o precizare importantă.
Nu este vorba de trupe combat, care să lupte alături de unitățile ucrainene, contra trupelor ruse. Nu este vorba nici de trupe de menținere a păcii - care nu există - și nici de impunere a păcii, pentru că ar determina Kremlinul să declare că NATO a devenit parte la război, perspectivă 100% exclusă de șefii statelor aliate europene sau nu.
Va fi vorba de trupe de pază și supraveghere a viitoarei Zone demilitarizate, ce va fi creată de-a lungul liniei actuale a Frontului existent în estul și sudul Ucrainei.
D. Ulterior dialogurilor cu interlocutorii democrați europeni, Zelenski a spus că el și Rutte au avut o „întâlnire importantă și foarte substanțială” concentrată pe „consolidarea apărării aeriene a Ucrainei și asigurarea fiabilității păcii la care lucrăm în mod colectiv pentru a realiza”. NATO „va face totul pentru a se asigura că Ucraina este cât mai puternică posibil atunci când ne vom întoarce la o diplomație mai activă”, a mai afirmat șeful actual al statului ucrainean.
E. Convorbirile de miercuri au avut loc în condițiile în care Ucraina, cu un deficit major de resurse umane pentru armata sa se află de ceva vreme în defensivă pe câmpul de luptă, iar incertitudinea planează asupra viitorului sprijin complex al SUA, în contextul în care președintele ales Donald Trump face eforturi pentru încheierea rapidă a războiului și a cerut o încetare imediată a focului.
F. Secretarul general al NATO a precizat că discuțiile au vizat asigurarea că Ucraina se află „în cea mai bună poziție posibilă”, ori de câte ori decide să inițieze negocierile de pace, oferindu-i-se mai multe sisteme de apărare aeriană și alte arme pentru a stimula lupta Kievului împotriva invaziei Rusiei.
Rutte și Zelenski li s-au alăturat ulterior unui grup de alți lideri europeni.
Surse diplomatice susțin că a fost vorba de cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Giorgia Meloni, președintele polonez Andrzej Duda, miniștrii de externe francez și britanic și înalți oficiali ai UE, respectiv Ursula von der Leyen și Antonio Costa. Nicio mențiune despre neinvitarea președintelui român.
G. Anterior, Zelenski s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron, care a nuanțat discuția privind trupele europene pentru Ucraina.
„Împărtășim o viziune comună: garanțiile de încredere sunt esențiale pentru o pace care poate fi atinsă cu adevărat”, a menționat Zelenskiy, după întâlnire.
„Am continuat să lucrăm la inițiativa președintelui Macron privind prezența forțelor în Ucraina care ar putea contribui la stabilizarea drumului către pace”.
Deci pentru stabilizare, nu pentru lupte cu trupele ruse, cum bat câmpii neinițiați în specificul mediului militar aliat contemporan.
H. Întrebat cum ar răspunde Marea Britanie, dacă Zelenski va cere ca trupele britanice să fie trimise în Ucraina, ministrul britanic de externe David Lammy a declarat că nu vede niciun semn că președintele rus Vladimir Putin este gata să negocieze.
"Discuția viza echiparea Ucrainei pentru zilele următoare. De aceea ne-am întâlnit în acest moment foarte sumbru, pentru a ne asigura că Ucraina trece peste iarnă și intră în 2025", a spus el.
„Știu că există multe speculații, dar adevărul este că Putin nu este un om cu care să poți negocia atunci când provoacă un asemenea haos pe pământ european, în acest moment”, a adăugat el.
După cum se poate lesne observa, niciunul dintre liderii europeni nu s-a erijat într-un deținător al unei soluții miraculoase de pacificare a Ucrainei.
De altfel, Rusia nu va accepta ca interlocutori la negocierile de pace decât pe înalți diplomați ucraineni.
Urmând ca în momentele dificile ale dialogului pacificator să fie consultați și diplomați americani, ca mijloc de presiune asupra celeilalte părți.
Recapitulăm? Trupe aliate europene, sub stindard NATO vor aflui în Ucraina, pentru a păzi limita occidentală a dezirabilei Zone Demilitarizate, ce ar urma să fie înființată de- lungul actualului aliniament al frontului din Ucraina.
Prin absența președintelui României, de la discuțiile mai sus menționate este clar - cel puțin acum - că trupe române menite să stabilizeze situația nu vor fi invitate în Ucraina. Astfel se demonetizează și o minciună electorală destinată alegătorilor naivi.
Și se ratează consolidarea rolului menit țării noastre, de pilon firesc al defensivei răsăritene a comunității democratice transatlantice.
Cartonașul galben arătat de aliați președintelui român este consecința decesului lucidității în arena electorală românească.
Joi, 19 decembrie 2024, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va călători în Bulgaria. Nu se știe dacă va poposi și în România.
Dl Rutte se va întâlni cu ministrul Afacerilor Externe, domnul Ivan Kondov, și cu ministrul apărării, domnul Atanas Zapryanov. Omologii români au doar grija propriei mențineri în fotoliile ministeriale.
El se va adresa, de asemenea, trupelor Grupului de luptă multinațional NATO Bulgaria la baza militară Novo Selo.
Grupul de luptă multinațional al NATO din România a rămas doar pe agenda șefului Statului Major al Apărării României - un conațional care servește doar interesul național, nu personal, precum unii politicieni desueți.
