Pandemii au existat încă de pe vremea romanilor. Trebuie să fii ferm convins că există tuneluri energetice prin Bucegi ca să iei de bune teoriile conspirației care circulă prin tot felul de canale.
Noul coronavirus este însă o realitate și arată cât de puțin pregătită este omenirea pentru a face față naturii.
Odată apărută această problemă la nivel mondial, s-a declanșat însă un război al manipulării și dezinformării cum nu a mai existat.
Iar asta se întâmplă pentru că acum există o infrastructură de comunicare foarte bine dezvoltată, în comparație cu cea din vremea epidemiei SARS din 2003 sau MERS din 2012.
Rețelele sociale sunt la apogeu. Comunicarea video și audio, instantă și ieftină, prin intermediul internetului, între persoane aflate aproape oriunde pe glob, a facilitat și circulația fizică în orice punct al lumii.
Am aflat prin intermediul rețelelor sociale de noi destinații și am realizat că până și cele care ni se păreau de neatins sunt accesibile. Apoi, pentru că am început să circulăm tot mai mult, volumul a crescut și, evident, prețurile de călătorie au scăzut.
În 2003, când izbucnea SARS, aflam mult mai greu și mai târziu ce se întâmplă pe cealaltă parte a globului și nici nu puteam ajunge fizic atât de ușor și ieftin acolo.
Așa că noi, ca și multe alte nații aflate la distanță de focarul de atunci, nu ne-am făcut prea multe probleme. Eram și mai neinformați, dar și mai puțin expuși manipulărilor. Totodată eram și ceva mai izolați.
Din aceste motive nici nu ne-am isterizat. La nivel de percepție publică, totul se petrecea undeva, departe.
E drept, nici tehnicile de manipulare online nu erau atât de dezvoltate pentru că nu exista infrastructura electronică de astăzi.
Nici măcar în 2012 nu erau întrunite condițiile războiului hibrid de astăzi. Telefoanele inteligente erau încă la început, rețelele sociale, la fel.
Apoi totul a evoluat foarte rapid. Timpul parcă s-a comprimat și salturile tehnologice, care altă dată se făceau în decenii, au avut loc în intervale de cel mult un an.
Telefoanele mobile inteligente au permis interconectarea în timp real, la costuri minime, între două sau mai multe persoane aflate aproape oriunde. Chiar și în afara planetei.
Într-un asemenea spațiu de manevră au apărut însă și profitorii de rea credință. Iar cel mai bun exemplu a fost scandalul Cambridge Analytica.
O companie care a obținut datele a peste 50 de milioane de utilizatori Facebook, date pe care le-a utilizat pentru a înțelege psihologia utilizatorilor și a le influența votul în favoarea lui Donald Trump sau a Brexit.
Nu pare deloc întâmplător ca acces la aceste date au avut și serviciile secrete ruse, direct interesate în ambele subiecte.
Americanii au fost luați total prin surprindere de modul în care o rețea socială, creată în scop comercial, a fost exploatată cu cinism de către ruși. De atunci au trecut aproape patru ani, iar tehnicile murdare s-au rafinat în paralel cu evoluția științifică.
Rezultatele le vedem astăzi, când un virus, care nu este cel mai agresiv de până acum, a destabilizat social și economic lumea întreagă. Oamenii au început să golească magazinele și bursele au început să cadă, chiar și acolo unde noul coronavirus nu a ajuns încă.
Cineva, totuși, profită mereu. În Europa, mesajele de panică vin puhoi pe filiera rusă. Sputnik e la datorie, aruncă teorii conspiraționiste în care, ce să vezi, virusul este o creație a laboratoarelor principalilor lor adversari, Statele Unite și China.
Uităm prea repede că, la 19 septembrie 2019, cel mai mare centru de cercetare a virusurilor din Rusia, aflat în Siberia, a fost zguduit de o explozie.
Instituția, cunoscută sub numele de „Vector”, deține virusul variolei și mai multe probe ale virusului Ebola, HIV, dar și tulpini de antrax. Desigur, nu-i putem bănui pe ruși că fac acolo cercetări și în scop militar.
Pe de altă parte, isteria coronavirusului face deja neobservat un atac al Rusiei în Siria. Dar nu veți auzi asta de la Sputnik sau de la trompetele lor din România.
Veți primi însă mesaje pe email, wattsapp și facebook messenger despre tot felul de lucruri care să inducă panica. Așa cum a fost clipul difuzat zilele trecute, în care oamenii se îmbrânceau la un supermarket pentru alimente și care era, de fapt, din 2018, de la o promoție la brânzeturi.
Sau mesaje prin care „o cunoștință” care lucrează în instituțiile statului a fost înștiințată de tot felul de nenorociri.
La noi, panica e aruncată pe piață, public, în special de politicieni ai PSD și de aparițiile lui Raed Arafat, sprijinit din aceeași zonă politică.
Dar Arafat este specializat în zona de urgență și lucrează la Ministerul de Interne, nu este nicidecum un virusolog.
Și despre cum a mers coordonarea intervenției de urgență în situații speciale ne amintim cu toții de cazurile „Apuseni”, „Siutghiol”, „Colectiv”. E ca și cum ai spune că e ok să te opereze pe creier un stomatolog, pentru că până la urmă este tot un doctor care lucrează la cap.
Românii au intrat în isteria coronavirusului la fel ca și alte nații de pe glob. Nu au fost nici primii, nici ultimii.
Poate că au fost ceva mai grăbiți, asta și pentru că amintirea colectivă a alimentelor raționalizate este încă vie. Așa se face că au dispărut din rafturi alimente precum zahăr, ulei, făină, mălai.
Am răspuns și noi, ca popor, la aceiași stimuli ai războiului hibrid la care au reacționat și alte nații.
Experimentul a avut succes. Vom vedea ce se va întâmpla atunci când va fi, într-adevăr, o problemă gravă.
