La demiterea lui Grindeanu s-a văzut prima dată: oameni cu două-trei facultăți, altădată parteneri onești în dezbateri, social-democrați spălați, se băgau în seamă pe lângă repetentul din Teleorman și-și umflau nările a folos.
Băieți, ăsta pică, nu apucă Revelionul, poate nici Ziua Recoltei n-o mai prinde. O să beliți ochii ori la breaking news-urile cu fuga lui în Brazilia, ori la alea cu cătușe – ce-o să mai spuneți? Au ieșit sute de mii de oameni și v-au strigat că nu suntem o nație de hoți, ambasadori și șefi de stat v-au transmis că nu e corect să dați o țară-ntreagă de pământ – și v-ați făcut că plouă.
O să veniți să ne spuneți ce? Că-i deținut politic? – deținuții ăia nu furau din banii copiilor. Că l-a dat gata statul paralel? – păi voi guvernați de treizeci de ani, băi băieți; nu voi sunteți colegii Stănoaiei, ministra aia a justiției, informatoare a Securității, aia de-i cerea voie lui Năstase să deschidă dosare?
De fapt, tovarăși, v-ați tâmpit pur și simplu. Ați sperat să deveniți fiecare un Dragnea mai mic, să pocniți din dește și țara-ntreagă să se tremure. Să v-aducă berea la masă și să vă dea un foc. Doar că noi nu suntem ospătarii de pe vremuri, nu acceptăm ciubucurile voastre.
Ați pus directori prin sms, directori de școală, miniștri – într-o zi veți ajunge în fața unui judecător. Da, judecător – chiar dacă acum credeți că-i exagerare, că e normal să pui pe cine vrei, în orice funcție. Ați făcut din România un ghem încâlcit, o mie de ațe înnodate cu alte o mie de ațe – și cei care vin, când vor repara, vor avea nevoie și de tăria de-a vă da pe mâna Poliției.
Nu v-a fost jenă de Dăncila de Teleorman, aia care n-are habar de limba română. De ăia cu ”genunche” și ”pamblică”. De secretara de la Videle, cocoțată ca milițian-suprem, de bădălău’ ăla condamnat ca hoț de cereale, de stăneștii care și-au angajat neamurile la stat, de manda ăla ochiosu’ din Bănie, de semi-analfabeta ce vorbea cu mâinile la ONU. De nimic nu v-a fost rușine, nicio putoare nu v-a trecut pe la nas.
Dragnea pică. Și el, și voi, toți ați uitat că țara asta nu înseamnă doar munți, păduri, câmpii și râuri – mai sunt oamenii. Ăia care vă văd și care vă bat obrazul. Daaa, și instituții mai sunt, și magistrați care nu se predau. Urât, nu? Credeați că un om puternic e ăla care deține puterea, nu cel care-o împarte. Ați greșit, acum nici măcar pătrunjel din piață nu mai puteți cumpăra, vă bat obrazul gunoierii când vă răstoarnă tomberonul, ați devenit foarte-foarte mici și speriați.
Ce-o să faceți, slugilor? Cine o vă mai mângâie cu privirea, de unde alte buci, de unde atâta limbă?
