Le début? Pe 14.07.1989, dimineața, o mulțime formată în special din meșteri și negustori s-a îndreptat spre arealul Invalides, unde erau depozitate armele...
Am fost acolo, în careul mare, străjuit de zidurile vremii, azi muzeu militar, unde își doarme somnul de veci și Napoléon Bonaparte - născut la 15 august 1769, în Ajaccio, Corsica și decedat la 5 mai 1821, în Insula Sfânta Elena.
...Mulțimea din 14 iulie 1789 a luat apoi direcția Bastiliei, pentru a prelua pulbere.
Guvernatorul cetății a decis să se tragă în mulțime și a urmat o zi sângeroasă.
Ulterior, garnizoana s-a predat și guvernatorul ei a fost executat, la scurt timp după asaltarea Bastiliei.
Un an mai târziu, pe 14 iulie 1790, s-a sărbătorit asaltarea Bastiliei, în cadrul Fête de la Fédération.
Reprezentanții federațiilor locale de gărzi naționale, care au fost create în toate provinciile franceze, în vara anului 1789, s-au adunat la Champ-de-Mars, pentru a defila și a sărbători prima aniversare de la cucerirea Bastiliei și unirea Națiunii.
Mai târziu, în timpul celei de-a treia republici, prin deputatul Benjamin Raspail, legea din 6 iulie 1880 a adoptat 14 iulie ca sărbătoare națională anuală .
Astfel se comemora atacarea Bastiliei din 14 iulie 1789, simbol al sfârșitului monarhiei absolute, precum și Fête de la Fédération - simbol al unirii națiunii.
Legea nu menționează ce eveniment este comemorat: „Republica adoptă 14 iulie ca sărbătoare națională anuală”.
Acesta fiind un articol unic.
Abia după alegerile legislative din 1876, când majoritatea a devenit republicană și președintele Republicii, Marie Edme Patrice Maurice de Mac-Mahon a demisionat la începutul anului 1879, fiind înlocuit de republicanul Jules Grévy, republicanii au controlat toate instituțiile regimului, întărind sărbătoarea națională.
De la adoptarea zilei de 14 iulie, ca sărbătoare națională anuală, un loc central a fost acordat armatei în festivități. Astfel, în 1880, programul prevedea parada militară pe hipodromul Longchamp. Această alegere a zilei de 14 iulie a fost făcută pentru că această dată a reprezentat un eveniment și o sărbătoare civică, una care implică poporul și armata.
Astfel, în fiecare an, în programul festivităților naționale a fost inclusă o paradă militară.
Și după Primul Război Mondial, pe 14 iulie 1919, a avut loc parada militară pe Champs-Élysées. Cu toate acestea, ulterior, parada nu a avut loc întotdeauna pe Champs-Élysées, ca, de exemplu, în 1979, când a avut loc la Paris, între Place de la République și Place de la Bastille. Alocuțiunile prezidențiale la televiziune au fost inaugurate de Valéry Giscard d'Estaing, la 14 iulie 1978 și au devenit o tradiție, una care are loc la Palatul Élysée, după parada militară, din 14 iulie.
Recent, actualul președinte al Franței, Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron a poposit din nou în România, întâlnindu-se cu militarii francezi, dormind în aceeași bază militară cu ei, la Mihail Kogălniceanu și constatând că au un moral bun.
Conform datelor furnizate de NATO, Grupul de luptă al aliaților, pe teritoriul României, are o bază operațională, de antrenament, în poligonul Cincu. Grupul este compus din 550 de militari francezi, 248 de belgieni, 230 de polonezi și 120 americani, cu blindatele aferente.
Prin urmare, numărul total aproximativ este de 1.148 de militari, urmând ca - în conformitate cu una din deciziile luate la Summitul NATO de la Madrid - în viitor să ajungă la tăria unei brigăzi multinaționale, de circa 3.500 / 4.000 de militari aliați, cu tehnica de luptă corespunzătoare unei defensive capabile să reziste în primele 48 de ore ale unei surprize strategice.
De altfel, prezența militară franceză ar trebui să fie întărită, până în anul 2023, cu o mie de soldați.
Comandamentul Întrunit al aliaților, de la Napoli, semnala preocuparea sa pentru păstrarea în siguranță a cerurilor aliate, care implică mai mult decât avioane de luptă, include și apărarea aeriană și antirachetă integrată.
În acest sens, ca parte a noului grup de luptă multinațional al NATO din România, Franța a desfășurat sistemele de apărare antiaeriană MAMBA, în apărarea aliată.
Conform celor stabilite de Statul Major al Armatei Franceze, rotația militarilor francezi, în cadrul grupului aliat înființat în țara noastră a dus la prezența succesivă a Batalionului 27 Vânători Alpini din Annecy și a parașutiștilor din Regimentul 8 Infanterie Marină din Castres, ambele structuri fiind de elită.
De reținut: în cadrul misiunii internaționale „Aigle”, Franța a fost desemnată națiune-cadru sub comanda NATO.
Scopul este să întărească flancul estic al Europei, în fața amenințării ruse.
O bună parte dintre aceste trupe sunt instalate pe baza NATO, de la Mihail-Kogălniceanu, lângă portul Constanța, pe malul Mării Negre. O altă parte este dislocată la dezvoltarea facilităților necesare unei a doua baze la Cincu, în Transilvania, pământ în veci românesc, pentru pregătirea ulterioară, în interior, cu Armata României. De altfel președintele Macron afirma - la recentul său dialog cu militarii francezi și belgieni prezenți la Baza Mihail Kogălniceanu:
"Este o sursă de mândrie pentru Franța, ca să fie pe acest pământ românesc, la avanposturile estice ale Europei, când războiul se întoarce pe continent. Ceea ce construim cu Belgia este fără precedent. Europa apărării se construiește aici, în acest parteneriat și această intimitate.Vom face totul pentru a opri efortul de război al Rusiei, pentru a ajuta ucrainenii și pe armata lor și pentru a continua negocierile, continuă el. Dar, pe termen lung, va trebui să protejăm, să descurajăm și să fim prezenți. În acest sens, ați fost pionierii acestor implementări."
La Constanța, Sébastien Lecornu, ministrul Forțelor Armate, a semnat o scrisoare de intenție cu Vasile Dincu, omologul său român, în prezența premierului român, Nicolae Ciucă. Această scrisoare de intenție marchează voința celor două țări de a coopera în domeniul naval. În contextul strategic actual, România dorește să-și dezvolte capacitățile navale, bazându-se pe know-how-ul industrial francez și pe credibilitatea operațională a marinei militare a Franței.
Înainte de pandemie, la vizita sa oficială efectuată în România, președintele Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron l-a surprins pe omologul român și pe jurnaliștii mioritici cu afirmația că va fi prezent, pe 1 Decembrie, la parada militară organizată de Ziua Națională a României. Nu a fost să fie...
După vizita la contingentul militar de la baza Mihail Kogălniceanu, șeful statului francez a poposit la Chișinău.
Tare mi-aș fi dorit ca o voce de la București să îi fi reamintit oaspetului venit din Hexagon, că acolo tot România este!
Adică România răsăriteană, interbelică, cotropită samavolnic, de trupele staliniste, în urma semnării Pactului Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, tratatul de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă. Astăzi fiind amândouă decedate.
Doar românii nu au uitat să cânte:
"Aux armes citoyens,
Formez vos bataillons.
Marchons! Marchons!
Qu'un sang impur
Abreuve nos sillons".
