Războiul penalilor e în plină desfășurare, așa că n-o să risc un pronostic în țara unde orice pare posibil. Până una-alta, vă propun să analizăm o chestiune care n-are, în aparență, nicio legătură cu justiția.
Constatăm că au trecut mai bine de șase luni din anul 2018. Anul centenarului Marii Uniri. Au trecut fără să se întâmple mai nimic. Ne-am fi așteptat de la liderii unui partid care de vreo două alegeri defilează cu lozinci patriotice, gen „Îndrăznește să crezi în România”, să folosească din plin prilejul. Ei, aș!
Ocupat până peste cap cu dezbaterea despre abuzul în serviciu, chestiune de care sunt interesați cel mult câteva mii de cetățeni, șeful cel mare al PSD are cu totul alte griji. Normal, aș zice, când pușcăria bate la ușă. Dar o mare dezamăgire pentru milioanele de români care sperau să asiste la o sărbătoare națională cum nu s-a mai văzut. Și când spun asta nu mă gândesc la faimoasele petreceri cu mici și bere, oferite, an de an, de ziua oamenilor muncii.
Dacă nu știați, guvernul are un departament specializat pentru organizarea centenarului. Departament populat, până nu demult, de tot felul de „specialiști” detașați aici de la un salon de coafură, un service auto, o fabrică de mobilă, o firmă de pază, o firmă de construcții. Structura cu pricina funcționează în cadrul Ministerului Culturii, redenumit mai nou și al „Identității Naționale”.
Noul ministru, actorul George Ivașcu, mai cunoscut pentru performanțele sale masonice decât pentru cele manageriale, a găsit soluția. După șase luni fără niciun rezultat, pentru care de vină e „greaua moștenire”, a inițiat recent o ordonanță prin care s-a decis prelungirea sărbătoririi centenarului până în 2020!
Dacă suspectați cele trei guverne succesive de indolență și incompetență, nu vă înșelați prea tare. Factorul determinant e însă altul.
Sursele noastre spun că, pentru a-și asigura voturile UDMR la trecerea noilor legi penale, Liviu Dragnea a bătut palma direct cu Viktor Orban. Premierul Ungariei nu i-a cerut prea mult: să rezolve problema liceului din Târgu Mureș, pe de o parte, și să o lase mai ușor cu sărbătorirea Marii Uniri, pe motiv să nu agite spiritele în Transilvania.
Sper că discuția dintre cei doi a fost înregistrată, cu mandat, de organele abilitate ale „statului paralel”. Dacă nu pentru vreun ipotetic dosar de trădare, măcar pentru arhivele istoriei ce se va scrie.
