Inclusiv eu am fost tentat să zic asta. Rata de recidivă e uriașă în România, indiferent dacă infractorul iese mai târziu sau mai devreme din penitenciar. Și, din păcate, trăim într-o lume imperfectă, în care crimele/violurile/furturile nu pot fi eliminate total.
Dar, dincolo de astfel de justificări cinice, chestiunea recursului compensantoriu ridică mai multe probleme majore.
În primul rând, e comod să îți dai cu părerea pe viața altora. Statisticile sunt seci și nu spun nimic despre dramele umane din spatele numerelor care pe mulți „deștepți” pare să nu-i impresioneze.
Cel puțin 200 de persoane au avut deja de suferit, scriu gazetele, dar asta înseamnă nu doar că viețile lor au fost pierdute, distruse sau date peste cap, ci și ale familiilor și prietenilor lor.
Dacă cineva din familia mea ar fi lovit de un infractor eliberat mai repede din penitenciar pentru că Dragnea și hoții lui vor să scape de pușcărie, aș fi în stare să îmi fac dreptate cu mâna mea.
În nici un caz nu aș declama rece-filosof: „Ei, criminalul ăla ar fi lovit și la anul, oricum”, așa cum o fac acum cârcotașii de serviciu și jurnaliștii din slujba puterii.
În al doilea rând, e evident că impactul infracțiunilor comise de infractori e atât de mare acum – inclusiv la nivel emoțional – pentru că într-un timp foarte scurt au fost eliberați peste 10.000 de deținuți.
Una e ca acești recidiviști să iasă din închisoare rând pe rând și, poate, să fie monitozați mai bine de autorități și așa deficitare, și alta e să ajungă în societate, aproape peste noapte, un val enorm de oameni.
Discuția despre brățările electronice de supraveghere, de exemplu, a rămas doar o glumă proastă.
În al treilea rând, sistemul de reeducare din penitenciare nu funcționează absolut deloc. Excepțiile sunt cazuri rare și se bazează mai mult pe căința pe cont propriu decât pe programe bine gândite. Iar cu asta nimeni din guvernările ultimilor decenii și-a bătut capul.
Am avut în familie o rudă care a intrat în închisoare în anii ’80 pentru viol și a ieșit de acolo cu toate datele pentru a fi un hoț „profesionist” sau un aprig criminal.
Ruda mea, decedată între timp, nu a mai intrat la pușcărie pentru că s-a căit, dar căpătase în celulă cunoștințele necesare pentru a sparge o locuință fără să lase urme.
În al patrulea rând – și, de fapt, cel mai important – este mesajul transmis de guvernarea PSD-ALDE: faceți-vă de cap, pentru că noi protejăm infractorii.
Recursul compensatoriu e o inițiativă din timpul guvernării tehnocrate, într-adevăr, dar legea a fost modificată brutal de pesediștii disperați să își salveze infractorii.
S-a extins beneficiul compensatoriu de la 3 zile pentru fiecare 30 zile consecutive executate în condiții neconforme la 6 zile pentru fiecare 30 zile chiar dacă nu sunt consecutive; s-a extins beneficiul de la verificarea riguroasă pe cameră și deținut la situația pe penitenciar, pentru a reține că au fost condiții neconforme de detenție; s-a extins condiția de la 3 mp la 4 mp de spațiu pentru fiecare deținut, după cum a explicat fostul ministrul al Justiției Raluca Prună.
Dincolo de legi strâmbe, important este semnalul.
Condamnarea fraților Cămătaru și a lui Gigi Becali a fost, în urmă cu câțiva ani, un mesaj dur pentru interlopi: „dacă i-au luat pe cei trei mari (Becali îi înjura pe procurori în prime time, la tv) înseamnă că s-a stricat treaba și pentru noi”.
Scriitorul Adrian Schiop a făcut o cercetare care a arătat că inclusiv dedicațiile de la manele au trecut de la a lăuda acțiunile infracționale ale petrecăreților la mesaje de dragoste pentru iubite.
Că devenise periculos să te lauzi că ești hoț sau proxenet.
Acum, mesajul pe care PSD și ALDE îl trasmite infractorilor este exact pe dos: e haos în justiție, cine comite infracțiuni este recompesat cu eliberarea înainte de termen sau cu bani, procurorii sunt din nou sub papuc, judecătorii sunt din nou sub presiune. Procesele sunt blocate.
Infractorii au prins din nou curaj. Și asta este foarte, foarte grav.
Și despre știri cu recidiviști vom auzi încă mulți ani de acum încolo pentru că răul făcut de PSD și ALDE în ultimii doi ani va fi reparat în mulți alți ani.
Mai ales că vorbim despre un popor pentru care timp de cinci decenii furtul a fost considerat un act de dreptate față de un stat abuziv.
Și care își cântă haiducii în balade.
