Mai concret, joi, 20 mai 2021, în Islanda, Antony Blinken, care conduce Departamentul de Stat și Serghei Lavrov, longevivul ministru rus de externe vor da, împreună, primul semn de normalitate în relația, până acum tensionată, dintre Washington D.C. și Moscova.
Când am poposit la Departamentul de Stat, cu ani în urmă, două lucruri mi-au plăcut.
Cel dintâi era abordarea globală a provocărilor cu care se confruntă Statele Unite, probată și de harta lumii, uriașă, din marea aulă a instituției.
A doua chestiune de interes general este axarea politicii Departamentului de Stat pe perioade lungi de timp, comparabile cu mai multe mandate prezidențiale, esența fiind, în principiu, consecvența cu care sunt promovate un anumit tip de relații cu terțe state.
Întâlnirea dintre Blinken și Lavrov este prilejuită de reuniunea miniserială a Consiliului Arctic.
Interesant este detaliul conform căruia președinția ulterioară a consiliului menționat va reveni Rusiei, Statele Unite manifestând dorința de a coopera, cu Moscova, în zona Arctică.
Conform unei precizări a Departamentului de Stat, anterior, pe 12 mai, a avut loc un dialog telefonic, între cei doi miniștri de externe, american și rus, un context în care Blinken a cerut omologului său de la Moscova, ca să elibereze doi foști marinari americani Paul Whelan și Trevor Reed, care execută pedepse de 16 și 9 ani de închisoare, în Rusia.
În plus, Blinken i-a explicat lui Lavrov viziunea noii administrații de la Casa Albă, privind relaționarea cu Coreea de Nord.
Se vor întâlni în iunie, Biden cu Putin?
Pe 7 mai, președintele SUA și-a exprimat speranța că va avea un dialog cu omologul american, iar pe 12 mai, Serghei Lavrov a salutat inițiativa lui Biden, de a a purta discuții cu Putin, luna următoare.
Sigur că în convorbirea telefonică amintită mai sus, Blinken și Lavrov au avut opinii diferite în privința situației din Ucraina, a problemelor de securitate reciprocă, în contestatele amestecuri în treburile interne ale celor două state, american și rus, dar și în dosarul respectării drepturilor omului.
Și dacă tot am menționat Coreea de Nord merită acum amintită prezența președintelui sud-coreean Moon Jae-in, vineri, 21 mai 2021, la Casa Albă, unde va avea discuții cu omologul american.
De altfel, în luna martie, Biden a declarat că programul nuclear al Coreei de Nord, comunistă, este problema de vârf a politicii sale externe.
Ulterior, pe 10 mai, Moon a reamintit faptul că "este aspirația a 80 de milioane de coreeni ca să pună capăt erei confruntărilor și conflictelor din Peninsula Coreeană".
Proiecțiile de viitor, la nivel declarativ, sunt frumoase, dar sunt greu de anticipat pozițiile conducerilor Republicii Populare Chineze și Republicii Populare Democrate Coreene.
La Beijing nu se dorește o peninsulă coreeană reunificată după modelul societății din Coreea de Sud.
La Phenian armele nucleare constituie singura garanție că regimul comunist nu se va prăbuși într-o noapte.
Revenind la întâlnirea șefilor diplomațiilor americană și rusă se impune reamintirea bătăliei geopolitice pentru dominarea unor zone din Arctica, aspect avut în vedere de Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda și Islanda, care alcătuiesc Consiliul Arctic.
În această săptămână, Consiliul va da publicității un comunicat final, care a fost aprobat de cele opt ministere de externe, din statele enumerate mai sus, precum și un „plan strategic” comun pentru următorii 10 ani.
Din păcate, studiile recente arată că Arctica se încălzește de trei ori mai mult decât restul lumii.
Se pare că problemele climatice vor permite un mod nou de cooperare între americani și ruși, deoarece Moscova va deține președinția rotativă a Consiliului Arctic, în următorii doi ani.
Blinken și Lavrov vor revizui „totalitatea relației bilaterale - cele bune, cele rele și cele intermediare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.
Noutatea abordării relației dintre cele două superputeri nucleare constă în determinarea administrației Biden de a promova o politică externă extrem de pragmatică.
Blinken are misiunea de a găsi un teren comun de schimb de opinii cu Lavrov, chiar dacă interlocutorul său este un adversar cunoscut al opțiunilor tradiționale ale SUA, pe plan extern.
Secretarul Departamentului de Stat al SUA va aborda cu ministrul rus de externe propunerea lui Joe Biden de a lucra pe zone unde Casa Albă și Kremlinul au interese reciproce, miza fiind o relație mai previzibilă cu Rusia.
Antony Blinken intenționează să discute și proiectul Nord Stream 2, cu ministrul rus de externe, Sergey Lavrov.
Din perspectiva Departamentului de Stat, dar și al Congresului SUA, Nord Stream 2 este un proiect strategic rus care subminează securitatea energetică europeană.
Greu de crezut că Rusia va ceda în privința promovării Nord Stream 2, susținut de altfel și de Germania.
Chiar dacă vor fi trecute în revistă abordările diferite în problema sancțiunilor reciproce, ceea ce vor încerca, în mod firesc, Blinken și Lavrov va fi convenirea agendei mult așteptatei întrevederi, din luna iunie, dintre Joe Biden și Vladimir Putin.
Reușita aplicării principiului win-win, ar fi avantajoasă și pentru Washington D.C. și Moscova.
Detensionarea relațiilor bilaterale ar fi un prim succes major al politicii externe a noii administrații prezidențiale americane, dar și o bilă albă râvnită de Kremlin, din perspectiva alegerilor parlamentare planificate pe 19 septembrie 2021, în Federația Rusă.
După benefica prezență, fie și prin sistemul video-conferință, a președintelui SUA, Joe Biden, la reuniunea B9, este greu de crezut că acesta va achiesa la presupuse imperative ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care vede Federația Rusă drept garant de facto, inclusiv prin recurs la manu militari, al evoluției (spre Est) a fostelor republici sovietice socialiste.
Biden ține minte atmosfera întâlnirii dintre Obama și Putin, în care un chelner a folosit o cizmă, pentru recuzita preparării ceaiului oferit înaltului oaspete american.
Acceptarea diminuării etichetărilor publice mai puțin inspirate, a convorbirilor telefonice periodice, între Biden și Putin, ca element de evitare a unor declarații belicoase, a promovării exclusive a diplomației, ca mijloc de soluționare a unor dosare geopolitice de interes reciproc ar genera o perspectivă mai echilibrată nu numai pentru relațiile bilaterale, ci și pentru cele internaționale.
Un proverb rusesc spune: "Cel care-i refuză laptele pisicii trebuie să-i dea smântână şoarecelui."
Asta în timp ce o cugetare americană susține că "Nu vom fi judecaţi după ce am putut face, ci după ceea ce am făcut."
Cel mai probabil, joi, 20 mai 2021, Tony Blinken și Serghei Lavrov nu vor juca la "ruleta rusească".
Ar fi bine dacă la întâlnirea celor doi, cu presa, la finalul dificilelor discuții, amândoi să rostească sintagma:
PACTA SUNT SERVANDA.
____________________________
Opiniile publicate în această rubrică aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al redacției.
____________________________