Guvernarea aceasta vrea liniște, aceeași liniște ca-n anii 90, în regimul Iliescu. „Să fie bine, să nu fie rău”, pentru ca ei să poată stoarce în liniște resursele statului, pe fondul decesului luptei anticorupție.
Directorul INSCOP, sociologul Remus Ștefureac, scria zilele trecute că 70% dintre cetățenii români ar susține „o campanie provaccinare solidă”. Ceea ce spune Ștefureac - uitându-se în sondaje - este ceea ce cred și eu: politicienii se tem de o minoritate, circa 20% din populație, antivaccinistă și extrem de agresivă.
Dar povestea aceasta, despre lașitatea conducătorilor României și a așa-zisului „aparat de represiune”, merge dincolo de situația vaccinării. Doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă poate agresa medici, ziariști, polițiști sau simpli cetățeni fără să se teamă de consecințe fiindcă statul român - sau, mai corect, reprezentanții săi vremelnici - se teme de ea. Guvernul PSD-PNL-UDMR nu vrea scandal. Vrea să se ocupe de afacerile sale ca-n vremurile bune: DNA-ul e mort, poliția e bine șpăguită prin creșterea pensiilor și salariilor, așa că se poate fura. La cine a sărit poliția, când Șoșoacă s-a confruntat cu ziariștii italieni? La presă! De italieni și de însoțitorii lor din România nu le era frică, dar de Șoșoacă, da. Ministrul de Interne, Lucian Bode - o cârpă tristă de tip Carmen Dan, dar mai unsuroasă și mai mută - a sărit imediat să-și apere subalternii, fără să facă măcar o investigație formală: „Poliţiştii au intervenit corect”. În realitate, după ce polițiștii săi au fost batjocoriți de familia Șoșoacă, în loc să le pună cătușe agresorilor, i-au reținut timp de opt ore pe jurnaliști. Dacă nu intervenea ambasada Italiei, nu se știe până unde mergeau, de teama lui Șoșoacă. Bode vrea să-și poată face de cap, el și gașca sa din Sălaj și Cluj, fără ca poliția să-l deranjeze, așa că pur și simplu este sluga aparatului din subordinea sa.
Ce concluzie se poate trage de aici? Că doamna Șoșoacă este protejată și mai bine fugi decât să te confrunți cu ea. Ce face dânsa vor face tot mai mulți. Aveam deja cazul lui Teodosie Petrescu, arhiepiscop al Tomisului, care a călcat în picioare toate restricțiile și regulile din perioada pandemiei și a lansat cele mai năstrușnice teorii conspiraționiste, dar nu a pățit nimic. În Grecia, țară profund ortodoxă, astfel de personaje au ajuns și-n arest. Legea e lege pentru toată lumea, acolo. Dar țara are o guvernare credibilă, cu un absolvent de Harvard în fruntea unității anti-covid - om care este însă profund credincios și cântă în corul bisericii din parohia sa.
Mediocrii și fricoși, guvernanții s-au predat în fața șoșoacelor. Aparatul de represiune se duce cu toată forța după Dide, Dănileț sau ziariștii corecți. În anii anteriori, mai exista o oarecare jenă, acum avem un aparat de represiune care nu mai are nici o jenă să se răzbune, să se răfuiască public cu cei care-l deranjează când vrea să fure. Se întâmplă asta fiindcă întreaga conducere este putredă. Sunt tot mai convins că guvernul Dăncilă, mai ales după ce Dragnea a ajuns la pușcărie, era mai decent și poate chiar mai inteligent - oricât de greu ar fi să cobori standardele atât de jos.
Deocamdată, această guvernare își cumpără liniștea: șpăguiește aparatul de represiune, șpăguiește sindicatele care amenință că ies în stradă și aruncă cu bani în presa mogulizată. Cei care au ieșit în stradă în 2017 și 2018 văd cum au fost trădați, sunt dezamăgiți și vor doar să plece din această țară. Pare că, deocamdată, noua Ciumă Roșie și-a asigurat climatul necesar: are liniște, are legile lui Dragnea, are SIIJ, are poliție, nu are un DNA funcțional. Vom vedea cât vor putea să anestezieze poporul cu diferite pomeni și dacă cei nemulțumiți vor prefera să emigreze, în loc să se confrunte cu statul mafiotizat.