Nu avem cum să limpezim chestiuni care țin de doctrine, de paradigme politice, din moment ce ne noi nu găsim un răspuns clar la întrebarea: dacă moartea mai înseamnă ceva.
Cine nu își va rupe un sfert de oră pentru a vota înseamnă că una sau mai multe dintre variantele de mai jos, li se par chestiuni ce țin de normalitate:
- În România, 2.500 de școli au WC în fundul curții. În unele dintre ele au căzut elevi și au murit.
- În spitalele din România se moare de infecții, iar a sta o zi internat e ca o loterie rusească: te poți curăța, fără veste.
- În România se înregistrează 2.000 de morți anual pentru că nu există nicio autostradă care să străbată țara de la un capăt la altul. De trei ori mai mult decât media europeană.
- Mii de drumuri din România sunt impracticabile jumătate de an. La ele nu ajung nici ambulanța, nici mașina de pompieri. Așa că oamenii se sting, doar cu cei dragi alături, fără ca vreo autoritate să poată interveni.
- Oamenii se încălzesc, încă, la butelie și cu lemne, pentru că, la 30 de kilometri de Capitală, spre exemplu, satele nu sunt branșate la rețeaua de gaz. De rețea de canalizare nici nu poate fi vorba. De aici, numeroase incidente casnice.
La noi se moare din situații care țin, mai degrabă, de Evul Mediu. Prezența la votul de mâine ne va spune dacă, după toate mizeriile, ticăloșiile și umilințele îndurate în trei decenii de la Revoluția, măcar moartea ne mai spune ceva. #26mai
