Potrivit oficialului european, banii fac parte dintr-un pachet de sprijin suplimentar şi urmează a fi alocaţi începând cu 1 ianuarie 2023. "Uniunea Europeană este alături de Republica Moldova, vizita mea de astăzi demonstrează acest fapt. Rusia atacă Ucraina şi obiectivele energetice ale acestei ţări. În acest mod, creează haos, foloseşte resursele energetice drept armă. UE o să vă ajute să faceţi faţă crizei'', a declarat Ursula von der Leyen.
Preşedinta Comisiei Europene a detaliat că UE a pregătit un ajutor suplimentar în sumă totală de 250 milioane de euro, din care 100 de milioane vor fi oferiţi în calitate de grant, iar 100 de milioane sub formă de credit. "Banii sunt acordaţi pentru a putea diversifica sursele de gaze. Totodată, 50 de milioane de euro reprezintă un suport bugetar pentru susţinerea celor mai vulnerabile persoane. Acest ajutor este oferit pentru a permite procurarea resurselor energetice, astfel încât Moldova să poată trece de această iarnă'', a spus Ursula von der Leyen.
Citește și: Un șofer a întrat cu mașina în poarta Parlamentului. Tot el a devenit recalcitrant cu jandarmii
Uniunea Europeană a oferit deja Republicii Moldova, în luna august, 75 de milioane de euro pentru resurse energetice.
Citește și: VIDEO Părintele Calistrat, care vrea aghiasmă și țuică împotriva COVID, filmat când lovea o enoriașă
La rândul său, Maia Sandu a mulţumit UE pentru suportul acordat în perioada crizei pandemice, crizei refugiaţilor şi celei energetice. "Suntem recunoscători pentru ajutorul oferit. Republica Moldova se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele trei decenii. Autorităţile de la Chişinău fac eforturi mari pentru a asigura ţara cu energie şi pentru a uşura povara preţurilor. Oamenii ne susţin în acest efort prin faptul că economisesc. Putem face faţă crizei doar împreună pentru a trece de această iarnă'', a afirmat Maia Sandu.
De asemenea, Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova este determinată să avanseze pe calea integrării europene. "Uniunea Europeană ne-a fost mereu alături. Suntem ferm angajaţi în procesul de realizare a reformelor. Contăm pe o evaluare rapidă în anul 2023 pentru a lansa ulterior negocierile de aderare. Vom continua să implementăm Acordul de Asociere pentru a duce ţara în UE'', a subliniat Maia Sandu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, efectuează joi o vizită de lucru în Republica Moldova, iar vineri la Chişinău va sosi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Pe lângă întrevederile programate la Chişinău, Roberta Metsola va susţine un discurs în faţa deputaţilor, care se vor întruni în şedinţă cu această ocazie, informează IPN.
În debutul şedinţei de joi a Parlamentului Republicii Moldova, preşedintele legislativului, Igor Grosu, a declarat că vineri, începând cu orele 10.00, Roberta Metsola va veni cu un apel în faţa deputaţilor. "După care, va urma un atelier de instruire cu deputaţi din Parlamentul European, la care vom avea ocazia să împărtăşim experienţa noastră legislativă, dar şi să înţelegem mai bine procesul legislativ din cadrul Parlamentului European", a detaliat Igor Grosu.
Recent, Roberta Metsola a spus într-un interviu pentru presa din România că Republica Moldova are nevoie de o atenţie sporită, întrucât, pe lângă faptul că este vulnerabilă din cauza frontierei cu Ucraina şi a problemelor ce ţin de alimentarea cu energie electrică, se confruntă cu o situaţie în care oricând o opoziţie ostilă poate ieşi înainte.
Membri şi simpatizanţi ai Partidului "ŞOR" participă din 18 septembrie în fiecare duminică la proteste antiguvernamentale în centrul capitalei Chişinău, manifestaţii la care Ilan Şor intervine prin legătură video din afara ţării.
Ca urmare a acestor manifestaţii, Comisia pentru Situaţii Excepţionale din Republica Moldova a interzis pe 14 octombrie protestele care implică blocarea drumurilor publice în zilele lucrătoare şi le-a limitat la cel mult patru ore în zilele nelucrătoare.
Miercurea aceasta, guvernul din Republica Moldova a aprobat miercuri o cerere a ministrului justiţiei, Sergiu Litvinenco, de a fi sesizată Curtea Constituţională în vederea scoaterii în afara legii a partidului prorus Şor, acuzat de finanţare ilegală şi al cărui fondator, Ilan Şor, este urmărit în justiţie, scrie Agerpres.
