Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere și vot s-a împlinit pe 4 septembrie, a fost citită în plen de președintele interimar al Senatului Alina Gorghiu, care a condus ședința.
Proiectul va fi dezbătut de Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
Propunerea, inițiată de către parlamentari PNL, USR, AUR, dar și neafiliați, modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, astfel încât „au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”.
Totodată, se propune modificarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, astfel încât „cetățenii români care au vârsta de 16 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European”.
Guvernul a transmis Parlamentului că nu susține proiectul.
„O nouă generație de tineri își începe viața socială și civică în România printr-o ipocrizie și un populism al actualei clase politice. Senatorii puterii au acceptat adoptarea tacită a acestui proiect fără să susțină și modificarea Constituției în acest sens, doar pentru a se lăuda că acordă tinerilor de 16 ani drept de vot. Nu doar că e imposibil ceea ce promit, dar e și lipsit de decență să minți o nouă generație de tineri care merită mai mult respect și mai multă decență.
Suntem în fața unui gest inutil pe care niște politicieni inconștienți s-au gândit să-l folosească electoral fără să înțeleagă consecințele. Mințind cetățenii mereu, îi determini să nu mai aibă încredere în instituțiile democratice și să își caute un viitor în altă parte. Contrar opiniei populare că românii pleacă din țară din motive pur economice, eu cred că ei pleacă pentru că nu au încredere în clasa politică. Una care îi minte permanent și care îi face să se teamă de viitor. Acum, avem un nou exemplu prin care li se promite tinerilor ceva ce nu au cum să primească. Aș spune că acestor oameni ar trebui să le fie rușine, dar mă îndoiesc că pricep ce așteptări au tinerii de la ei.
În ceea ce mă privește, subiectul este o prioritate personală și îmi doresc să le oferim tinerilor din România respectul pe care-l merită”, a scris Cioloș.
La alegerile parlamentare din 2020, un procent a fost echivalentul a 50.000 de voturi.
Numărul total al voturilor valabil exprimate este de 5.901.915, prezența la vot fiind de 33.24% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.
Rezultate finale - Camera Deputaților PSD - (1.705.777 voturi) - 28,90 % PNL - (1.486.401 voturi) - 25,19% USR PLUS - (906.962 voturi) - 15,37% AUR - (535.828 voturi) - 9,08% UDMR - (339.030 voturi) - 5,74% PMP - (284.501 voturi) - 4,82% Pro România - (241.267 voturi) - 4,09%.
Dacă proiectul va fi adoptat în camera Deputaților, cei 400.000 de copii cu vârste între 16 și 18 reprezintă în jur de 400.000 de alegători. raportat la prezența din 2020, ar fi vorba de 8%.
