În esență, cele două partide politice au aceleași obiective: informatizarea ANAF, investiții masive în infrastructură sau desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Revenirea la alegerea primarilor în două tururi este un obiectiv comun al PNL și USR-PLUS.
Ambele partide își propun o reformă constituțională. Viziunea privind această reformă este diferită, dar nu există puncte de vedere diametral opuse.
Ce diferă în cele două programe de guvernare este limbajul, mai direct la formațiunea lui Barna și Cioloș, mai rezervat și mai tehnic la cea condusă de Ludovic Orban. De exemplu, USR PLUS insistă pe cuvântul „depolitizare“, în timp ce PNL folosește termenul de „profesionalizare a managementului“.
În consecință, o privire peste programele de guvernare arată că cele două formațiuni își pot armoniza obiectivele, în cazul în care vor dori să coopereze după 2021.
Una din foarte puținele chestiuni care le-ar putea separa: propunerea „zero taxe pe salariul minim“ – care apare, într-o formă diferită, și la PSD – care nu este îmbrățișată de liberali.
Newsweek România vă prezintă principalele asemănări și diferențe dintre programele PNL (340 de pagini) și USR PLUS (441 de pagini).
USR PLUS evită prognozele economice
O comparație între intențiile liberalilor și cele ale USR PLUS este îngreunată de faptul că partidul condus de Dan Barna și Dacian Cioloș evită să facă predicții privind creșterea economică.
Pur și simplu nu are nicio referire, spre deosebire de PNL și PSD. La ce se angajează liberalii: de la un recul de 4,2% în 2020 România ar trece la un avans de 4,9% în 2021.
„Programul de guvernare al Partidului Național Liberal va susține o creștere economică cu un ritm mediu anual de 5,6% în perioada 2021-2024, cu o dinamică în accelerare peste 6,0% la finalul intervalului de prognoză, perioadă în care se va realiza o absorbţie consistentă a fondurilor europene.
În primul an al guvernării liberale s-a luat în considerare continuarea măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri, piața muncii, creșterea încrederii populației, precum și intervențiile în domeniul medical, care să atenueze prelungirea efectelor pandemiei Covid-19.
Dacă anul 2021 este marcat practic de recuperarea contracției economice cauzată de măsurile de lockdown aplicate la începutul pandemiei pentru asigurarea sănătății populației, fiind favorizat și de un efect de bază, începând cu anul următor, România va cunoaște o revigorare autentică, urmând o creştere susţinută pe termen mediu“, scrie în proiectul formațiunii conduse de Ludovic Orban.
Și în ceea ce privește evoluția șomajului, la USR PLUS lipsesc estimările. În schimb, PNL intenționează să coboare rata șomajului la 2,8% până în 2024.
„Aceasta înseamnă o creştere a ratei de activitate, în special în rândul tinerilor, femeilor, dar și al persoanelor vârstnice”, se spune în programul PNL. Cuvântul „șomaj” apare de 7 ori în programul lor.
USR PLUS nu oferă procente, dar propune programe de reducere a șomajului, mai ales în rândul tinerilor. „Din păcate, nevoile reale ale tinerilor au fost neglijate, ignorate sau prost înțelese de către autorități și acest lucru se vede în studiile legate de abandonul școlar, analfabetismul funcțional, rata șomajului între tineri, procentul scăzut al tinerilor implicați în comunitate sau acțiuni de voluntariat sau care pornesc afaceri, respectiv numărul tinerilor care trăiesc în sărăcie sau excluziune socială”, scrie în programul USR-PLUS.
Harta-i plină de autostrăzi
PNL promite că va finaliza 660 de kilometri de autostradă până în 2024 și promite că va demara A8, care face legătura între Târgu Mureș și Iași. Relativ nou este angajamentul liberalilor de a finaliza 320 de kilometri din autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani, care va costa 6,09 miliarde de lei.
USR PLUS evită să spună câți kilometri de autostradă ar face dacă ar deține guvernarea. „Multă vorbărie, carioci colorate și hărți utopice— asta a livrat clasa politică veche.
Sub politicieni, aceiași birocrați protejați politic, veșnic în funcție, indiferent de guvernare, care nu răspund niciodată pentru ratările tuturor proiectelor“, se arată în programul partidului.
Angajamentele ceva mai concrete sunt: „Moldova a fost lăsată în urmă și infrastructura de acolo e prioritate absolută pentru noi“ sau „trebuie legată Transilvania de Muntenia și finalizat coridorul european Nădlac–Constanța prin proiectele A1 Sibiu–Pitești și A0 Autostrada de Centură a Bucureștiului“.
Metrou și aeroport, să fie
Ambele formațiuni punctează intenția de a finaliza linia de metrou spre Pantelimon și modernizarea aeroportului Otopeni.
„Construirea noului terminal al Aeroportului Otopeni și refacerea pistelor, și construirea noilor căi de rulare și a platformei de parcare aeronave“, este obiectivul USR-PLUS.
“Implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului Internațional Henri Coandă București în valoare de 4,77 miliarde de lei“, anunță, sec, PNL.
Reforma ANAF
Liberalii detaliază cu multă atenție reforma Fiscului: modernizarea soluției de arhivare electronică a Ministerului de Finanțe, obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF sau „proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni“.
Ce promite USR PLUS: „Construcția unui nou site care să fie util și să permită găsirea informațiilor relevante contribuabililor și care să integreze instrumente de comunicare digitală între contribuabili și ANAF“ sau „Înființarea unei baze de date în care să fie disponibile rapoartele de inspecție fiscală împreună cu soluțiile date în urma contestațiilor depuse precum și cu soluțiile instanțelor de judecată“.
Păduri protejate, țara fără gunoaie
La capitolul Mediu, PNL anunță „împăduriri masive – plantarea a 220 milioane puieți forestieri în perioada 2021-2024 – echivalentul a aproximativ 50.000 ha“.
În plus, liberalii vor reducerea cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung în gropile de gunoi, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025.
USR PLUS își propune implementarea unui „sistem garanție-returnare (DRS—deposit refund system) - o modalitate prin care diferitele părți angrenate în lanțul producător-consumator-reciclator organizează un sistem de returnare voluntară a ambalajelor, de unică folosință sau reutilizabile, prin folosirea unui stimulent financiar (garanție)“.
În domeniul pădurilor, obiectivele USR PLUS sunt: creșterea treptată a capacității de împădurire prin atragerea de fonduri europene, fonduri private și alocări bugetare, atingerea unui ritm de împădurire anual care să facă posibilă acoperirea cu păduri a aproximativ 40% din suprafața terestră a României, până în 2050, și înființarea unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, instituție autonomă, organizată pe modelul DNA și DIICOT.
Bani pentru spitale
Și PNL, și USR-PLUS promit finalizarea spitalelor regionale, proiect blocat de PSD, în regimul Dragnea.
„Programul nostru de guvernare prevede construirea, reabilitarea și dotarea a:
➔ 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare de 9,5 miliarde de Lei;
➔ 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
➔ 110 spitale orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;
➔ 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire“, anunță PNL.
Liberalii sunt deciși să dea 6% din PIB către Sănătate.
USR PLUS se angajează la:
➔ Finalizarea celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova) a căror pregătire alături de Banca Europeană de Investiții a fost demarată în 2016.
➔ Pregătirea construcției de spitale regionale în București, Brașov și alte centre universitare.
➔ Asigurarea standardelor minime în toate spitalele României prin inventarierea urgentă a unităților medicale care funcționează în condiții insalubre sau care pun în pericol siguranța cetățenilor și demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor“.
În acest scop, formațiunea condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș promite investirea unui miliard de euro în următorii patru ani.
Atac la monopolul CNAS
Ce este diferit în programul USR PLUS față de cel al PNL este propunerea privind „încurajarea concurenței în sistemul de sănătate astfel încât toți românii să aibă dreptul de a alege în ceea ce privește serviciile și asigurările de sănătate și să beneficieze de sprijinul financiar al statului prin care să poată face efectiv această alegere“.
USR PLUS nu cere însă desființarea CNAS, ci doar promite că va depolitiza conducerea acestei instituții. În programul PNL există un angajament pentru „Dezvoltarea asigurărilor complementare şi suplimentare de sănătate cu creșterea fondurilor private ca sursă alternativă de finanțare“. 
CONDAMNAȚI LA GUVERNARE În ciuda divergențelor din campania electorală, programele PNL și USR PLUS sunt foarte apropiate ca obiective
Unde mai diferă cele două programe: PNL are un capitol special dedicat pandemiei, USR-PLUS nu. Cei din urmă au o referire specială la asistența medicală în zona rurală: „Medici de familie în toate comunele și asistenți medicali în toate satele din țară până în 2024, dublarea performanței programelor naționale de prevenție, recompensarea persoanelor care duc un stil de viață sănătos și introducerea educației pentru sănătate în școli“.
PNL are, în această privință, o abordare mai vagă: „Extinderea serviciilor medicale de asistenţă medicală primară şi ambulatorie cu o creștere graduală a ponderii medicinei primare în cadrul bugetului Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) la 10% până în anul 2024“.
O altă lege offshore
Exploatarea gazelor din Marea Neagră este o prioritate și pentru partidul condus de Orban, și pentru formațiunea condusă de Barna și Cioloș. Și unii, și alții, promit să modifice legea offshore, elaborată de regimul Dragnea.
USR PLUS are însă un proiect special (contestat de mediul de afaceri) privind destinația sumelor obținute de stat din exploatarea acestor zăcăminte de gaze: fondurile obţinute să fie folosite pentru investiții, prin pilonul II de pensii.
Exploatarea gazelor
din Marea Neagră
este o prioritate
și pentru PNL, și
pentru USR PLUS
Astfel, această formațiune vrea ca fondurile de pensii administrate privat să investească cel puțin 50% din suma provenită în produse financiare (acțiuni și obligațiuni) emise de companii care investesc în proiecte viabile din energie, cum ar fi centrale în cogenerare, infrastructură energetică, extinderea rețelelor de conducte de gaze naturale, rețele de transport inteligente pentru energia electrică (stații de reîncărcare cu gaze naturale comprimate, electromobilitate), energie regenerabilă și petrochimie (industria îngrășămintelor, a maselor plastice, a PVC-ului etc.) cu respectarea normelor de mediu europene.
Educația, depolitizată
Cuvântul „depolitizare“ apare de zeci de ori în programul USR PLUS. PNL preferă „profesionalizare“ și „management“.
„Profesionalizarea managementului educațional și promovarea unei guvernanțe orientate spre integritate, calitate și echitate implică crearea de programe de formare inițială și continuă pentru managerii din educație, selectarea acestora prin concurs și separarea managementului economic-administrativ al școlilor de cel educațional“, afirmă liberalii.
„Depolitizarea învățământului românesc și așezarea copilului în centrul sistemului. Desființarea inspectoratelor școlare și transformarea directorilor de școli în manageri performanți, aleși prin concurs“, este angajamentul
USR PLUS.
Taxe zero pe salariul minim
USR PLUS continuă să se bată pentru un proiect controversat: zero taxe pe salariul minim.
„Zero taxe pe salariul minim înseamnă reducerea impozitării muncii prin scutirea primilor 2.230 de lei din salariu (echivalentul unui salariu minim) și aplicarea taxelor și impozitelor doar pe partea din salariu care depășește salariul minim.
Unitățile administrativ-teritoriale care se finanțează din impozitul pe venit vor avea finanțare din TVA în raport cu populația lor“, scrie în programul de guvernare al formațiunii.
O propunere asemănătoare apare și în programul formațiunii conduse de Marcel Ciolacu, nu al PNL: „PSD propune impozit pe venit zero la salariul minim, prin creșterea deducerilor personale, plafonul maxim fiind salariul de 6.000 lei.
Astfel, 80-85% dintre salariații țării vor fi cuprinși în această măsură și vor avea câștiguri nete semnificativ mai mari! Este vorba în special de cei între salariul minim și pragul salarial de 4.000 lei“.
