Anul viitor, în România urmează să aibă loc patru scrutine: alegerile europarlamentare, apoi cele locale, probabil în prima parte a anului, urmate de legislative şi prezidenţiale.
Cele patru tururi de scrutin vor stabili cine conduce ţara în următorii patru ani (cu excepţia prezidenţialelor, pentru că preşedintele are un mandat de cinci ani), dar şi cine reprezintă România în Parlamentul European.
Alegătorii PNL şi PSD sunt majoritar contra listelor comune
Social-democraţii se află pe primul loc, în acest sondaj, pentru europarlamentare și parlamentare. PSD este urmat de PNL și AUR.
Sondajul a fost realizat de LARICS (Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică), în perioada 11 septembrie - 25 septembrie, pe un eșantion de 1.003 subiecţi.
Citeşte şi: Nicolae Ciucă: Eu cred foarte mult în capacitatea PNL, în oamenii PNL
66,3% dintre respondenţi au răspuns că PNL şi PSD ar trebui să candideze separat. 32,3% sunt de părere că partidele ar trebui să candideze împreună, pe liste comune.
Reticenţa votanţilor PSD faţă de PNL este mai mare decât cea a votanţilor PNL, faţă de PSD. 64,7% dintre votanţii PSD şi numai 59,6% dintre cei ai PNL susţin că partidele ar trebui să candideze pe liste distincte.
34,9% dintre adepţii PSD ar vota liste comune, în timp ce la PNL transpare o acceptabilitate mai mare a partenerului din actuala coaliţie de Guvernare: 39,9% dintre votanți.
Citeşte şi: Marcel Ciolacu: Deficitul bugetar ar putea să ajungă la 5,7%
Dar de ce anume au aceste opţiuni alegătorii celor două partide? 42.1% dintre subiecţii care au răspuns că PSD şi PNL ar trebui sa candideze separat argumentează că partide au ideologii diferite.
Alţi 25,7% consideră că votantii PSD sunt foarte diferiti de cei ai PNL. 49,7% dintre cei de acord cu o candidatură comună aduc ca argument perioada foarte dificilă, care necesită stabilitate, iar 29,3% motivează că alianţa dintre PNL şi PSD funcționeaza foarte bine.
