ALDE, principalul său aliat, nu a reușit să treacă de pragul de 5%. Doar în 2007, la alegerile pentru Parlamentul European, PSD a obținut un scor mai prost: 23,11%.
După numărarea a 6,8 milioane de buletine, clasamentul era: PNL – 26,33%, PSD – 23,16%, USR PLUS – 21,34%, Pro România -6,61%, UDMR - 5,47% și PMP – 5,65%.
Doar în 2007, la alegerile pentru Parlamentul European, PSD a obținut un scor mai prost: 23,11%. Totuși, în cifre absolute, formațiunea lui Dragnea a adunat acum peste 2,01 milioane de voturi, în timp ce în 2007, sub Mircea Geoană, au beneificiat de numai 1,184 milioane de voturi.
Mai mult, în pofida boicotului PSD-ALDE, referendumul inițiat de președintele Iohannis a fost validat, prezența fiind de aproape 42%. Circa 80% din cei care s-au exprimat la acest referendum au răspuns cu „Da“ celor două întrebări.
Diaspora s-a mobilizat exemplar: au votat circa 370.000 de români din străinătate și, ca la alegerile prezidențiale din 2014, la secțiile organizate de ambasade s-au format cozi uriașe.
Zeci de mii de români nu au reușit să voteze din cauza acestor rânduri, așteptarea, în unele cazuri, depășind și 9 ore. Ambasadele au apelat la poliția locală pentru a-i evacua pe cetățenii revoltați.
Iar pentru ca dezastrul să fie complet, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la 42 de luni de pușcărie.
La 40 ore după închiderea urnelor, scena politică din România s-a schimbat radical.
Haos în PSD, Dăncilă nu demisionează
În primele declarații de după alegeri, Liviu Dragnea a anunțat o mișcare surprinzătoare: a propus-o pe Gabriela Firea drept candidat la Președinție și i-a cerut premierului Viorica Dăncilă să nu abandoneze guvernarea.
Imediat după declarațiile sale, premierul Dăncilă s-a grăbit să anunțe la Antena 3 că nu părăsește Palatul Victoria: „Categoric nu. Domnul preşedinte Iohannis m-a obişnuit cu acest mod de abordare.
În cifre absolute, formațiunea lui Dragnea
a adunat 2,01 milioane de voturi în 2019,
în timp ce în 2007, sub Mircea Geoană, au
fost numai 1,184 milioane de voturi
Cred că e a 20-a oară când cere demisia premierului şi a Guvernului. Asta nu înseamnă că noi spunem «da». Guvernul poate cădea în urma unei moţiuni de cenzură, prin votul Parlamentului“.
În schimb, Gabriela Firea l-a atacat virulent pe Liviu Dragnea, după ce acesta a anunțat că ea ar putea fi candidat la Președinție. „Acum aproape un an, CEx-ul şi liderul partidului asta au făcut.
La PSD, s-a întors piramida partidului cu vârful în jos şi tot partidul a depins de lider. Românii nu au fost atât de mult împotriva partidului, cât au fost împotriva conducerii“, a scris Gabriela Firea pe Facebook, avertizând și că PSD ar putea avea soarta PNȚCD.
Pentru a-l desemna pe înlocuitorul lui Dragnea, PSD va organiza un congres în iunie.
Rareș Bogdan, triumfător
În PNL, după ce datele BEC au arătat că acest partid va lua locul I, vocea cea mai auzită a fost a lui Rareș Bogdan, care a fost mediatizat mult mai intens decât președintele partidului, Ludovic Orban.
De altfel, chiar liderul PNL l-a lăudat pe Rareș Bogdan, acesta fiind singurul liberal amintit de președintele liberal în discursul de după victoria în alegeri: „Vreau să îl felicit pe Rareș Bogdan pentru modul exemplar în care s-a implicat în această campanie, pentru forța cu care s-a bătut“.
În noaptea de duminică spre luni, atât liderii PNL, cât și președintele Iohannis au cerut insistent demisia Guvernului. „E clar că acest accident al democrației românești care e guvernarea PSD trebuie să dispară în urma acestui rezultat. Guvernul PSD trebuie să plece“, a afirmat șeful statului.
Cioloș privește spre Cotroceni
Deși s-a situat pe locul III, presa a apreciat că alianța USR PLUS este, de fapt, marele câștigător al acestor alegeri. Structura condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș a dominat în marile orașe și în Ardeal.
La București, USR PLUS a scos un scor de peste 40%. Alianța 2020 a câștigat chiar și un oraș considerat fief natural al PSD, respectiv Iași. Alianța a dominat și în diaspora.
Imediat după anunțarea rezultatelor, Dacian Cioloș a confirmat intenția de a candida la Președinție. „Alianța 2020 va candida și la prezidențiale, da. Proiectul are ca obiectiv să obținem guvernarea pentru că acolo trebuie să înceapă schimbarea. Alegerile prezidențiale și locale sunt pași importanți. În mod realist acest guvern nu mai are ce căuta în fruntea României.
Nu au avut legitimitate să facă ceea ce au făcut, pentru modul dezastruos în care au organizat aceste alegeri. Există toate premisele ca să putem organiza anticipate cel târziu anul viitor împreună cu alegerile locale“, a afirmat Dacian Cioloș.
O nouă bătaie de joc în Diaspora
În străinătate, s-a repetat scenariul de la alegerile prezidențiale din 2014, când tot Teodor Meleșcanu era ministru de Externe: secțiile de vot s-au dovedit a fi complet insuficiente, cetățenii au stat ore întregi la coadă, iar mulți nu au reșit să voteze și, la închiderea urnelor, unele ambasade au chemat poliția locală pentru a-i evacua pe cetățenii revoltați.
La MÜnchen însă, poliția germană i-a ajutat pe alegători și i-a grupat în interiorul unui gard pe care l-a considerat perimetrul consulatului, astfel încât toți cei care se aflau la coadă să poată vota.
PNL a anunțat că va depune plângere penală împotriva ministrului de Externe Teodor Meleșcanu. În 2016, Senatul a refuzat să ridice imunitatea fostului ministru de Externe Titus Corlățean, cercetat de DNA pentru abuz în serviciu tocmai în urma modului în care a organizat primul tur al alegerilor prezidențiale în Diaspora.
