''Voi continua să sper la o soluţie bună, dar noi, în UE, trebuie să ne pregătim pentru cazul în care un acord nu va fi încheiat'', a afirmat Merkel la Berlin în faţa Camerei Deputaţilor, în prima zi a preşedinţiei germane a Consiliului UE, potrivit AFP şi Reuters.
''Am convenit cu Marea Britanie să intensificăm discuţiile pentru a încheia în august o înţelegere care să fie ratificată până la sfârşitul anului'', dar UE ''trebuie să fie pregătită pentru posibilitatea ca o înţelegere să nu se materializeze'', a adăugat ea, după ce sâmbătă a estimat că Regatul Unit va trebui să-şi ''asume consecinţele'' unei relaţii economice mai puţin puternice cu UE după Brexit.
''Dacă Regatul Unit nu doreşte o reglementare comparabilă celei europene în materie de mediu, de piaţă a muncii sau de norme sociale, relaţiile noastre vor pierde în intensitate'', a insistat şefa guvernului german.
Bruxelles-ul şi Londra au început luni un program intens de negociere preconizat să dureze cinci săptămâni, cu voinţa comună de a avansa la aceste discuţii astfel încât să se evite un ''no deal'' potenţial dezastruos.
Principalele divergenţe privesc solicitarea Bruxellesului ca în schimbul unui acord de liber schimb fără cote şi taxe vamale Regatul Unit să aplice în continuare unele dintre normele blocului comunitar, aşa-numitul ''level playing field'', pentru a evita o posibilă concurenţă neloială din partea britanicilor pe piaţa europeană, şi dosarul pescuitului.
Londra respinge solicitarea privind continuarea aplicării unor norme europene, invocând că altor parteneri comerciali UE nu le-a cerut acest lucru şi Regatul Unit nu mai doreşte să aplice regulile europene în condiţiile în care a ieşit din UE.
În privinţa pescuitului, reprezentanţii britanici din acest sector se împotrivesc cerinţei Bruxellesului ca un acord comercial să fie legat de accesul în apele britanice în aceleaşi condiţii ca şi până acum pentru pescarii europeni, mai ales cei francezi, belgieni şi olandezi.
Pe ansamblu, Bruxellesul doreşte un acord extins care să cuprindă şi norme ale UE privind concurenţa, mediul sau fiscalitatea, în timp ce Londra doreşte doar un acord clasic de liber schimb - aşa cum UE a încheiat cu Canada - şi la care să poată fi adăugate ulterior mici înţelegeri sectoriale.
