București, adunătura sectoarelor independente

La începutul anilor 2000, premierul de la acel moment, Adrian Năstase, în dorința de a-l lăsa fără putere pe primarul general Traian Băsescu, a transferat cele mai importante atribuții ale Primăriei Capitalei către sectoare.

De exemplu, curățenia orașului, în loc să fie decisă de Primăria generală, a trecut în sarcina sectoarelor.

În 2019, Primăria București și instituțiile subordonate au avut cheltuieli de 6,8 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile însumate ale celor șase sectoare au fost de aproximativ nouă miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de bucuresti.openbudget.ro.

Capitala, un mare tort

Bucureștiul a fost împărțit ca un tort, în șase felii, printr-o lege din 1968, care desființa cele opt raioane înființate în 1950.

Prima formă de organizare administrativă a Bucureştiului a fost cea a plăşilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, în 1798, existau cinci plăşi: Târgul, Podul Mogoşoaiei, Târgul de afară, Broştenii şi Gorganul.

Acestor cinci plăşi le corespundeau, la începutul secolului al XIX-lea, în timpul războiului ruso-turc (1806-1812), culorile sau „boielile“: Roşu, Galben, Negru, Albastru şi Verde. Ulterior, teritoriul Roșu se desființează, iar în 1926 erau patru sectoare.

În 2011, Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării, a inițiat o lege a Capitalei prin care primarii de sectoare ar fi urmat să-și piardă orice putere.

Ea propunea „formarea unui buget agregat al capitalei (în loc de 7 bugete câte există în prezent)“ și „ înlocuirea celor 6 primari de sector de către 6 viceprimari“. Propunerea ei a fost rapid abandonată, după opoziția dură a primarilor de sector.

Fostul edil al Sectorului 4, Cristian Piedone visează să revină în prim planul politicii locale

În 2019, fosta șefă a consilierilor USR, Roxana Wring (care s-a retras după ce s-a aflat că ar fi cooperat cu Securitatea) a lansat ideea împărțirii Bucureștiului în 20 de raioane.

„Se vor desființa administrațiile de sector și se va pune punct acestei anomalii în care același oraș are 7 primării și 7 bugete (...)

Se va înființa Zona Metropolitană București, care va include Capitala și localităţile din fostul judeţ Ilfov. Administrația Ilfovului va fi desființată, iar localitățile din jurul Bucureștiului vor fi integrate în Zona Metropolitană“, a propus Wring. Și această propunere a fost rapid îngropată.

De altfel, în 2016, și Ordinul Arhitecților a arătat că orașul ar trebui împărțit în 20 de arondismente, ca la Paris, sau 12 sectoare, ca Berlinul.

Toate aceste propuneri au fost abandonate în fața interesului politic ca un număr cât mai mare de grupări de interese să se alimenteze de la bugetele Capitalei.

PSD, ajutat de opoziția divizată

La ora la care era redactat acest articol, opoziția nu reușise să stabilească candidați comuni pentru sectoare, așa cum pare să se fi reușit la Primăria Generală, unde PNL, USR și PLUS îl vor sprijini pe Nicușor Dan în competiția cu Gabriela Firea.

La sectorul 1, după negocieri dure, USR și PLUS s-au înțeles cum să-și împartă locurile eligibile de pe listele de consilieri și vor susține, împreună, candidatura lui Clotilde Armand, dar PNL nu a reacționat la această variantă.

La toate celelalte sectoare, situația este neclară. Liberalii n-au stabilit candidaturile la sectoare, deși la Sectorul 6 pare destul de clar că Ciprian Ciucu va intra în competiție.

Toate aceste ezitări și confruntări îi vor ajuta pe actualii primari PSD, care vor profita de fragmentarea voturilor din tabăra anti-PSD.

Newsweek România vă prezintă ce resurse uriașe sunt gestionate de sectoare, care au bugete mai mari decât orașe precum Cluj sau Oradea.

Pe de altă parte, aceste resurse uriașe au fost controlate de primari obscuri, care au plecat fără să lase nimic în urma lor.

În perioada în care DNA a fost activ, mai mulți primari de sector au fost cercetați penal, iar unii au ajuns la închisoare.

Probabil cel mai bogat loc din România

Sectorul 1 din București, unde se află Cartierul Primăverii, unde era cazată, în anii comunismului, nomenklatura care conducea țara, are un nivel de dezvoltare la nivelul unei capitale din Europa de Vest.

„Este o primărie care, pe cap de locuitor, are acelaşi buget ca un oraş cum este Madrid şi se apropie de Londra“, a arătat Clotilde Armand.

În 2019, potrivit site-ului openbudget.ro, toate cheltuielile primăriei sectorului 1 au fost de 1,729 miliarde de lei.

Pentru 2020, primăria şi-a bugetat cheltuieli de două miliarde de lei la venituri de 1,8 miliarde de lei.

Pentru comparație, Cluj-Napoca are un buget estimat pe 2020 de 1,5 miliarde de lei la venituri şi 1,7 miliarde de lei la cheltuieli, iar Timişoara a bugetat pentru anul acesta 1,3 miliarde de lei la venituri şi 1,5 miliarde de lei la cheltuieli, adică mai puțin decât acest sector.

Cu toate acestea, primăria Sectorului 1 nu are niciun proiect major de investiții, de anvergura celor din Cluj sau chiar Oradea.

De exemplu, primăria este în etapa în care, în 2020, abia va continua „etapele preliminare demarării lucrărilor de construire a spitalului de urgență Sfântul Vasile cel Mare“.

În rest, actualul primar PSD, Dan Tudorache, folosește rețeta celorlalte sectoare: anvelopează blocuri, repară lifturi sau „modernizează“ grădinițe.

Sectorul 1 a avut, din 1992 până azi, cinci primari aleși, plus un interimar, majoritatea fiind personaje obscure care nu pot fi asociate cu niciun proiect de dezvoltare a acestei unități administrative:

Flor Pomponiu, 1992-1996: membru al PNL, prieten cu Crin Halaicu, a dispărut din viața publică după ce și-a încheiat mandatul de primar. În 2012, a candidat din nou la funcția de primar al Sectorului 1, pentru un partid obscur, ProDemo, partid care a luat 6.600 de voturi la nivelul întregii țări.

George Pădure, 1996-2000: Omul de afaceri George Pădure a câștigat din poziția de independent. Fost ospătar pe vapor, fugit din România în anii regimului comunist, s-a întors după 1989 și a vândut produse electronice. După ce, în 2000, a candidat la Primăria Capitalei și a pierdut, a dispărut din viața publică. Presa scria că criza din 2009-2011 l-a dus la faliment.

Vasile Gherasim, 2000-2004: Fost activist PCR, a trecut fără probleme de la PSD la PD, în 2005, iar apoi a revenit la PSD. În 2017, era consilier al Gabrielei Firea, iar PSD l-a avansat în poziția de consilier al Curții de Conturi.

Andrei Chiliman, 2004-2015: Liderul PNL părea că va rămâne primar cât va dori el – în 2012 a fost reales cu zdrobitorul vot de 74% - dar DNA i-a întrerupt cariera în 2015, când l-a reținut pentru trafic de influență. În martie 2017, a fost achitat în primă instanță.

Între 2015 și 2016, după ce Chiliman a fost luat de DNA, sectorul 1 a fost administrat de Vasile Moțoc, primar interimar, membru al PSD.

Moșia lui Onțanu

În 2019, administrația locală a sectorului 2 a cheltuit 1,67 miliarde de lei – un alt sector care are mai mulți bani decât Timișoara.

În 2020, proiectele sunt copy-paste după cele ale celorlalte sectoare sau după anii anteriori: anvelopare blocuri, refacere școli și reabilitare parcuri.

Datele centralizate de openbugdet.ro arată că, în mandatul actualului primar, Mihai Toader (PSD), poliția locală a beneficiat de cele mai mari creșteri de buget: de la 25 de milioane de lei în 2016 la 43 de milioane de lei, în 2019.

Din nou, absolut niciun proiect major, nici măcar în stadiul de proiect, ca la Sectorul 1. Însă, aici, spre deosebire de alte sectoare, a existat un primar care a avut anvergură națională, Neculai Onțanu, cel care acum își pregătește revenirea.

Iată cine au fost edilii-șefi ai acestui sector:

Paul Popovăț, 1992-1996: Probabil că, în acest moment, majoritatea populației nici măcar nu-și mai amintește că a existat un Partid al Alianței Civice, PAC, fondat de criticul literar Nicolae Manolescu, partid absorbit de PNL în 1998. Popovăț a fost membru al acestui partid, iar după 1996 și-a continuat activitatea, timp de șase ani, din poziția de consilier al municipiului București.

Vladimir Popescu, 1996-2000: Membru al PNȚCD, a dispărut imediat ce i s-a încheiat mandatul. În 2004, presa scria că poliția îl investighează pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Neculai Onțanu: Fostul maistru constructor, promovat la gradul de general de Traian Băsescu, Neculai Onțanu a condus sectorul 2 între 2000 și martie 2016, când DNA i-a întrerupt, temporar, cariera.

După 1990, Onțanu a fost membru al PSM, apoi a trecut la PSD, care l-a promovat primar, în 2000. În 2009, Mircea Geoană l-a exclus din partid, fiindcă anunțase că va vota cu Băsescu, așa că s-a alăturat UNPR-ului lui Gabriel Oprea.

În martie 2016, el a fost arestat la propunerea DNA, fiind acuzat că ar fi primit mită pentru retrocedarea unui teren de peste 80.000 de metri pătrați.

A scăpat pentru că fapta s-a prescris. În 2018, Academia SRI a decis că Onțanu și-a plagiat lucrarea de doctorat, coordonată de Gabriel Oprea, și a propus să i se retragă titlul de doctor.

În vara lui 2012, un tabloid l-a surpins în vacanță în Croația împreună cu șefa departamentului de comunicare al primăriei. În ianuarie 2020, Onțanu a anunțat că va candida din nou la primărie din partea Partidului ADER („Ader la Democrație, Educație și Reconstrucție”).

Din 2016, Sectorul 2 este condus de cvasi-necunoscutul Mihai Toader, de la PSD. De altfel, cineva a scris chiar pe pagina sa de Wikipedia: „Din 05 iunie 2016 până în prezent, domnul Toader nu a mai făcut nimic pentru sectorul 2“.

Modificarea a fost făcută de utilizatorul Neculaiontanu în octombrie 2019 și nu a fost modificată până la ora redactării acestui articol.

Sectorul lui Negoiță. Și a lui Negoiță

Sectorul 3, cel mai populat din București, cu circa 470.000 de locuitori, a cheltuit, anul trecut, peste două miliarde de lei.

USR a criticat faptul că, în 2020, banii pentru funcționare depășesc cu mult sumele alocate dezvoltării. Circa 856,4 milioane de lei sunt pentru funcționarea administrației, adică aproximativ 78% din buget. Doar 327,7 milioane de lei sunt pentru dezvoltare, adică doar 22%.

„Spre comparație, banii alocați dezvoltării în Cluj sunt în valoare de 663,7 milioane de lei, cu peste 336 de milioane mai mult decât în Sectorul 3 și au o pondere de 43% din buget, aproape dublu procentului alocat de Negoiță“, a arătat USR.

Până acum, sectorul a avut patru primari:

Constantin Tutunaru, 1992-1996: primul primar de sector, Constantin Tutunaru, membru al PNȚCD, n-a avut absolut niciun alt merit în afară de a fi primul edil-șef ales după căderea comunismului. A dispărut din viața publică după ce și-a încheiat mandatul.

Sorin Paliga, 1996-2000: Fost translator al MineralExportImport în anii regimului comunist, a ajuns primar pe listele PNL.

În 2002, în guvernarea Adrian Năstase, poliția l-a reținut sub acuzația de abuz în serviciu. Paliga n-a fost niciodată condamnat. În 2005, guvernul Tăriceanu l-a propus ambasador în Cehia, dar Traian Băsescu n-a semnat decretul de numire.

Rober Negoiță omul de încredere al Gabrielei Firea nu mai vrea să fie asociat cu PSD

Eugen Pleșca, 2000-2004: PSD a plasat în fruntea sectorului un fost ofițer de securitate, care se lăuda public cu faptul că ar fi „fondat“ USLA. În 2009, a reapărut în atenția publicului, scandalizat de faptul că fostul maior de securitate câștigase un concurs organizat de ministerul Culturii (condus de Toader Paleologu) și ajunsese – cu sprijin politic de la Marian Vanghelie - șeful direcției de cultură a Capitalei.

Liviu Negoiță, 2004-2012: Traian Băsescu l-a sprijinit pe avocatul Negoiță, vicepreședinte al PD, să ajungă primar. În 2008, a fost reales de aproape 80% din cei care au venit la vot. S-a retras în 2012, pe fondul zvonurilor că ar fi bolnav.

În afară de activitatea de primar, în noiembrie 2009, a acceptat misiunea de a forma un guvern, după căderea guvernului Boc.

Guvernul Negoiță n-a ajuns niciodată la votul Parlamentului, și-a depus mandatul după ce Băsescu a fost reales, iar Emil Boc a format o nouă majoritate.

Actualul primar PSD, Robert Negoiță, este susținut de PSD, dar ar putea candida ca independent la aceste alegeri.

El este un apropiat al Gabrielei Firea și a fost în conflict cu Liviu Dragnea. Robert Negoiță are un doctorat, care însă a fost plagiat.

Robert Negoiţă a avut calitatea de martor în dosarul în care mai mulţi proxeneţi, care i-ar fi furnizat fotomodele pentru „servicii sexuale”, au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT pentru trafic de persoane, trafic de minori şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni.

Fetele erau recrutate în principal de agenţia Diva Models, care funcţiona, potrivit rechizitoriului anchetatorilor, ca paravan pentru afacerea prostituţiei de lux.

Astfel, tariful plătit de Negoiţă pentru o noapte cu una dintre fete pornea de la 500 de lei şi ajungea chiar şi la 1.000 de lei.

#Colectiv nu-l oprește pe Piedone

Sectorul 4 a avut de-a lungul timpului câțiva din cei mai exotici primari, în urma acestora rămânând doar circul. Trei dintre edilii-șefi ai sectorului au avut probleme penale.

În 2019, primăria și instituțiile subordonate au cheltuit 1,34 miliarde de lei.

Opoziția în consiliul local este cvasi-inexistentă și, în plus, complet divizată.

În USR, unul dintre consilierii activi pe Facebook, care prezenta informații despre situația sectorului, a fost exclus de colegii săi pentru că absenta de la ședințele consiliului.

Filiala USR din sectorul 4 a votat un candidat la primărie, dar propunerea a fost respinsă la centru. PNL și PMP nu au anunțat vreun contracandidat al actualului primar, Daniel Băluță, de la PSD.

Au mai administrat sectorul 4:

Eugen Bujoreanu, 1992-1996: singurul primar din București de la PSDR, formațiunea social-democrată reînființată în 1990 de Sergiu Cunescu.

Singura mențiune despre el apare în Evenimentul Zilei, din 1993, care anunța că Bujoreanu susține înființarea caselor de toleranță, ca o soluție pentru reducerea violurilor.

Marin Luțu, 1996-2000: Membru al PNȚCD, primul din seria penalilor din acest sector.

În 2000, cu câteva luni înaintea terminării mandatului de primar, procurorii l-au trimis în judecată pentru abuz în serviciu în formă calificată, fiind acuzat de privatizarea frauduloasă a Pieței Sudului.

În 2003 a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare.

Vasile Mihalache, 2000-2004: Un obscur profesor de desen de la o școală din sector, care a ajuns primar pe listele PSD.

În 2008, a încercat să candideze din nou la primăria acestui sector, iar presa a consemnat averea sa impre-sionantă: două apartamente și o casă, plus patru terenuri cu suprafețe cuprinse între 1.000 și 5.590 metri pătrați.

Adrian Inimăroiu, 2004-2008: A fost ales pe listele PNL, dar partidul l-a exclus în 2006, pentru prestația jalnică.

În februarie 2006, Adrian Inimăroiu era cercetat penal pentru că ar fi subevaluat, la privatizare, câteva spații comerciale din Târgul Aleea cu Castani.

În februarie 2011, după 5 ani de procese, Adrian Inimăroiu a fost achitat definitiv de către Curtea de Apel Brașov.

Cristian Popescu Piedone, 2008-2016: Cel mai spectaculos primar al sectorului 4, ales ca independent și apoi înrolat în UNPR, și-a încheiat cariera după drama de la Colectiv.

În decembrie 2019, el a fost condamnat, în primă instanță, de către Tribunalul București, la 8 ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul Colectiv pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

În martie 2020, a reapărut în public, împărțind mărțișoare, iar presa a scris că ar putea candida din nou.

Mahalaua lui Vanghelie

Cel mai sărac sector din București este Sectorul 5. Este singurul care a consumat, în 2019, mai puțin de un miliard de lei: cheltuielile primăriei și ale instituțiilor subordonate au fost de doar 850 de milioane de lei, în 2019, la jumătatea sectorului 1.

Patru primari aleși a avut acest sector, plus un interimar, numit după ce cariera lui Vanghelie a fost întreruptă de DNA:

Nicolae Bâzoi, 1992-1996: Membru al PNL, a dispărut fără urmă după ce și-a încheiat mandatul.

Cătălin Chiriță, 1996-2000: După ce a administrat sectorul 5, a vrut să ajungă primarul Capitalei, dar a ieșit pe locul III, după Sorin Oprescu și Traian Băsescu. A ajuns viceprimar al Capitalei, în perioada în care Băsescu era primar, și s-a înscris în PD, în 2004.

VANGHELION În apogeul puterii sale, în 2012, primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, era în relații amicale (și) cu BOR Foto: INQUAM PHOTOS/ Raul Ștef

Marian Vanghelie, 2000-2015: Legenda vie a sectorului 5, cunoscut într-o primă etapă pentru faptul că nu avea bacalaureatul, când a fost ales, iar apoi prin averea impresionantă acumulată în timp ce conducea cel mai sărac sector.

Unul din ceasurile afișate într-o reclamă electorală costa peste 100.000 de euro.

În martie 2015, a fost arestat preventiv la cererea DNA, fiind acuzat de luare de mită. În 2018, a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a nouă infracţiuni de luare de mită şi abuz în serviciu şi şapte infracţiuni de spălare de bani.

Potrivit DNA, în perioada 2006 - 2014, Marian Vanghelie, în calitate de primar al sectorului 5, ajutat de Mircea-Sorin Niculae şi parţial de Laura Ciocan, a solicitat şi primit de la Marin Dumitru foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasări).

În urma lui Vanghelie, vocabularul limbii române s-a îmbogățit cu cuvinte precum „almanahe“, „vanghelioane“ sau „goagăl“.

Actualul primar, Daniel Florea, de la PSD, a fost exclus, în 2018, din Federația Română de Fotbal, pentru că, în calitate de șef de comisie, l-a ajutat pe Gigi Becali în celebrul caz de corupție „Valiza“!

El conducea Curtea de Arbitraj pentru Fotbal (CAF) și se ocupa cu judecarea chestiunilor discipliniare și a litigiilor dintre fotbaliști și cluburi.

Presa a scris despre sumele uriașe plătite de sectorul 5 pentru organizarea unor spectacole.

Orașul Militari plus Drumul Taberei

Un conglomerat de blocuri de la vestul Capitalei (aici se află cartierele Ghencea, Militari și Drumul Taberei), Sectorul 6 a cheltuit în 2016 circa 1,47 miliarde de lei, potrivit datelor openbudget.ro.

Ca și în alte sectoare, opoziția a avut diferite aranjamente cu primarul PSD: bugetul pe 2020 al acestui sector a fost votat cu ajutorul unei consiliere USR care, ulterior, a fost exclusă din partid.

Pe de altă parte, în 2020, și în alte sectoare au fost situații în care consilieri din opoziție, de la PNL sau PMP, care știau că nu vor mai prinde un mandat, au trecut de partea primarului în funcție și i-au votat proiectele.

Sectorul 6 a avut șase primari aleși:

Nicolae Vrăbiescu, 1992-1994 și 1995-1996: Guvernul Văcăroiu l-a demis din funcție pe țărănistul Vrăbiescu, în 1994, dar acesta a câștigat procesul cu Executivul, iar în 1995 a revenit în funcție. Cu toate acestea, PNȚCD nu l-a susținut pentru un nou mandat.

Ioan Dinuță, 1992-1996: Presa a scris despre acest primar PNȚCD că a fost asociat cu unul din cei mai cunoscuți interlopi de la începutul anilor 2000, Mihai Bucurenciu.

Astfel, pentru a deține o tarabă sau un chioșc în Sectorul 6, primăria îi trimitea pe solicitanți la firma lui Bucurenciu, care oferea aceste chioșcuri.

În 2016, Dinuță a reapărut și a candidat, fără succes, la funcția de primar al sectorului, susținut de Partidul România Unită, condus de Bogdan Diaconu și sprijinit de Sebastian Ghiță.

Traian Băsescu nu a făcut mare lucru ca primar general, din cauza unui consiliu local osti

Dan Darabonț, 2000-2004: Membru fondator al PSD, a fost recuperat de partid după ce a pierdut primăria. Între 2012 și 2016 a fost viceprimar al Capitalei, în mandatul lui Sorin Oprescu.

Discret, el a ajuns în poziția de director al direcției de patrimoniu a BNR.

Cristian Poteraș, 2004-2012: Fostul boxer ales primar cu susținerea PNL, transferat apoi la PDL, a luat una din cele mai dure condamnări pentru corupție: a fost condamnat definitiv pe 22 mai 2015 de către magistrații Curții de Apel din București la 8 ani de închisoare cu executare în dosarul de abuz în serviciu privind eliberarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane.

El a fost acuzat că a retrocedat ilegal, în 2006, șase terenuri din București, cu o suprafață totală de 119.647 metri pătrați și care valorau 58,2 milioane de euro la momentul respectiv.

Rareș Mănescu, 2012-2016: PNL a câștigat primăria în 2016 cu ajutorul USL. În 2016, Rareș Mănescu a decis să nu mai candideze, deși, la acel moment, era unul din cei doi primari din București, ales în 2012 și rămas încă în funcție.

În afară de Mănescu și de Robert Negoiță, ceilalți primari erau cercetați penal și ca urmare suspendați, demiși sau obligați să demisioneze.

Actualul primar al Sectorului 6 este Gabriel Mutu, cel care a condus organizația PSD București în perioada în care Gabriela Firea era certată cu Dragnea. În 2014, el era urmărit penal de DIICOT, dar despre acel dosar nu se mai știe nimic.