La acestea se adaugă 132.800 de euro diferite deconturi – pentru deplasări, diurnă jurnalieră, decont taxi sau deconturi medicale – plus 65.700 de euro pentru cheltuielile pentru cabinete parlamentare.
Practic, Norica Nicolai primea de la Parlamentul European peste 200.000 de euro pe an. În cinci ani, ea a încasat de la această instituție peste 1,2 milioane de euro.
Aceasta este doar suprafața vizibilă a ghețarului. Parlamentul European are un sistem sofisticat și foarte ramificat de plăți către aleși, unele din acestea fiind netransparente și controversate.
De exemplu, în 2018, Curtea Europeană de Justiție a respins solicitarea unui grup de jurnaliști care doreau să oblige Parlamentul European să publice o serie de detalii privind modul în care aleșii de la Strasbourg cheltuie suma de 4.416 euro (acum actualizată la 4.513 euro) alocată lunar pentru birourile parlamentare.
Chiar dacă suma nu este cheltuită integral, ea nu trebuie returnată. Curtea a decis că, dacă aceste cheltuieli ar fi publice, ar fi încălcată viața privată a europarlamentarilor.
Consorțiul de jurnaliști a ajuns în fața instanței europene după ce Parlamentul European a refuzat să-i pună la dispoziție date privind birourile europarlamentarilor.
Ancheta jurnalistică a descoperit 249 de birouri-fantomă unde, de fapt, nu se afla niciun sediu al vreunui europarlamentar sau aceștia refuzau să precizeze adresa exactă.
Pensie specială + „the golden parachute“
Salariul net al unui europarlamentar este de peste 6.650 de euro pe lună, adică 79.957 euro pe an.
Pentru comparație, indemnizația unui comisar european este de 17.363 de euro pe lună, conform declarației de avere depusă de Corina Crețu în iunie 2017.
Salariul este stabilit la 38,5% din cel al unui judecător la Curtea Europeană de Justiție.
În plus, instituția cu sedii la Strasbourg și Bruxelles acordă o diurnă pentru fiecare zi petrecută într-una din aceste două localități, de 320 de euro. Această sumă trebuie să acopere atât cazarea, cât și alte cheltuieli.
Corina Crețu - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea
Europarlamentarilor li se decontează zborurile la clasa business sau transportul cu mașina, la un cost de 0,53 euro/ km. Pentru deplasările în afara spațiului Uniunii Europene se acordă 160 de euro pe zi, plus decontarea cazării.
Contribuabilii europeni mai plătesc maximum 4.513 euro pe lună pentru activități parlamentare: chirie pentru biroul parlamentar, telefon, abonamente sau organizarea de conferințe.
Această sumă se înjumătățește dacă un europarlamentar lipsește la mai mult de jumătate din reuniunile legislativului UE.
Întrucât diurna nu trebuie justificată, unii parlamentari o folosesc pentru a plăti ratele la achiziția unui apartament la Bruxelles, dacă au siguranța că vor sta acolo pe parcursul mai multor mandate.
Un europarlamentar câștigă
circa 7.000 de euro pe lună,
jumătate din salariul unui comisar
european. Bonusurile oferite de
legislativul european sunt însă
mult mai consistente decât salariul
În plus, Parlamentul European acoperă două treimi din cheltuielile medicale și acordă o indemnizație de tranziție (pe care presa britanică a supranumit-o „the golden parachute“) tuturor celor care nu mai sunt aleși în această structură.
Pentru fiecare an petrecut în legislativul UE se plătește către foștii aleși echivalentul unui salariu lunar.
Europarlamentarii beneficiază și de o pensie specială, care se plătește începând cu vârsta de 63 de ani. Pensia este de 3,5% din salariu pentru fiecare an de mandat, dar nu poate depăși 70% din total.
Practic, pensia unui eurparlamentar, plătită din bugetul UE, este de circa 4.000 de euro pe lună.
Asistenți bine plătiți
În 2018, fiecare europarlamentar a primit 24.526 de euro pe lună pentru angajarea unor asistenți. Cel puțin un sfert din buget trebuie cheltuit cu asistenți acreditați, angajați ai Parlamentului European.
Un sfert din buget poate fi folosit pentru plata unor studii de la furnizorii aleși de către europarlamentari. Abia din 2009, Parlamentul European a decis să interzică angajarea rudelor.
Chiar și așa, scandalurile legate de angajarea unor asistenți s-au ținut lanț, iar un europarlamentar PSD din România, Claudia Țapardel, și-a ales drept colaborator o persoană cu probleme penale, pe fostul europarlamentar Adrian Severin.
În noua legislatură, care a început în 2019, o mare parte din asistenții europarlamentarilor sunt clienți de partid sau rude ale unor colegi și prieteni.
De exemplu, Corina Crețu și Mihai Tudose au menținut aranjamentele economice și de resurse umane ale Dacianei Sârbu - europarlamentar între 2007 și 2019 - inclusiv contractele cu firma EXFIN 2000.
Această firmă a fost înființată în 2000 de mama lui Victor Ponta, Cornelia Naum, care însă nu se mai află printre asociați.
În prezent, unul dintre cei doi asociați și administratori ai firmei este Alexandra Herțanu – sora lui Victor Ponta.
Alte sume includ: câteva zeci de mii de euro acordați de grupurile politice membrilor săi pentru „proiecte politice“.
Sumele variază de la un grup politic la altul. În plus, fiecare europarlamentar poate aduce, anual, 110 de vizitatori la sediul legislativului european.
Legislativul acoperă cheltuieli de transport, hotel în limita sumei de 60 de euro de persoană și diurnă de 40 de euro pe zi.
