Pe 9 iunie, România alege pe cine va trimite în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. Legislația UE permite un număr maxim de 750 de europarlamentari, plus președintele. Numărul de locuri pe țară este decis înaintea fiecăror alegeri europene.
România va trimite 33 de europarlamentari, anul acesta, în PE.
Câți europarlamentari trimite România la Bruxelles în 2024. Plătiți cu peste 10.000 €/lunar
Repartizarea locurilor ține cont de mărimea populației statelor membre precum și de necesitatea unui nivel minim de reprezentare pentru cetățenii europeni din țările mai mici.
Acest principiu al „proporționalității degresive” consacrat prin Tratatul privind Uniunea Europeană, înseamnă că, în timp ce țările mai mici au mai puțini deputați europeni decât țările mai mari, deputații din țările mai mari reprezintă mai mulți oameni decât omologii lor din țările mai mici.
Numărul minim de locuri pentru fiecare țară este de șase, iar cel maxim este de 96. Iar Germania are această reprezentare. România va trimite 33 de europarlamentari anul acesta, la fel ca și anul trecut.
Citește și: Ridicat de poliție, Silvestru Șoșoacă primea 3.000 lei/lună bani de buzunar de la soția senator
Franța, Spania și Polonia se află printre țările care au primit locuri în plus pentru eurodeputați.
Vedeți lista țărilor cu numărul de europarlamentari AICI!
În septembrie 2023, eurodeputații au aprobat decizia Consiliului European de a crește cu 15 numărul de locuri în Parlamentul European până la 720 pentru legislatura 2024-2029.
Propunerea Consiliului European se baza pe un raport al Parlamentului care recomanda adăugarea a 11 locuri.
Numărul de europarlamentari dat de fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obţinut de partidul respectiv.
Ce salarii și beneficii au europarlamentarii
Toţi deputaţii în Parlamentul European primesc acelaşi salariu. Salariul lunar al unui deputat este de 10.075,18 EUR brut şi de 7.853,89 EUR net, după deducerea impozitelor UE şi a contribuţiilor la asigurările sociale (cifre valabile la 1 iulie 2023).
Fondurile provin din bugetul Parlamentului. Deoarece statele membre pot impune taxe naţionale suplimentare, cifrele nete finale depind de regimul fiscal al ţării de origine a deputatului.
Foştii deputaţi au dreptul la pensie la împlinirea vârstei de 63 ani, în conformitate cu articolul 14 din Statutul deputaţilor în Parlamentul European.
Citește și: George Simion, vizat de Parchetul General. Legătura cu lista de semnături a lui Silvestru Șoșoacă
Pensia reprezintă 3,5 % din salariul lor pentru fiecare an complet în funcţie şi o doisprezecime din salariu pentru fiecare lună întreagă suplimentară, însă nu depăşeşte 70 % în total.
Costul său este suportat de bugetul UE. În cazul noilor deputaţi, s-a renunţat, începând cu luna iulie 2009, la aplicarea regimului complementar de pensii, introdus pentru deputaţi în 1989 şi aflat în curs de eliminare.
Pe lângă salariul lor, eurodeputaţii, la fel ca deputaţii din parlamentele naţionale, au dreptul la indemnizaţii care acoperă cheltuielile efectuate în exercitarea funcţiilor lor parlamentare, adesea departe de casă.
Astfel, de pildă, indemnizaţia pentru cheltuieli generale (4.950 EUR pe lună), sau ICG, este o sumă forfetară care le permite deputaţilor să acopere cheltuieli precum închirierea de birouri în statul membru în care au fost aleşi, achiziţionarea de hardware şi software IT, materiale de birou, telefoane mobile/abonamente şi abonamente la internet.
Citește și: Ce vor găsi românii în cabinele de vot pe 9 iunie? ”Alegerile locale sunt cel mai greu de organizat”
Diurna (350 EUR pe zi), cunoscută şi sub denumirea de indemnizaţie de şedere, este o sumă forfetară care acoperă cazarea, masa şi cheltuielile conexe în fiecare zi în care un eurodeputat se află la Parlamentul European în activitate oficială.
La sfârşitul mandatului lor, eurodeputaţii au dreptul la o indemnizaţie tranzitorie, echivalentă cu o lună de salariu per an de mandat, pentru o perioadă de cel mult doi ani.
Dacă un fost deputat ocupă o nouă funcţie în altă parte, noul salariu se deduce din indemnizaţia tranzitorie. Eurodeputaţii pot utiliza vehicule oficiale pentru a participa la reuniuni sau evenimente de la Bruxelles sau Strasbourg, scrie News.ro.
Alegerile europarlamentare în fiecare stat
Alegerile europarlamentare au loc în perioada 6-9 iunie. Olanda va da startul alegerilor europene, pe 6 iunie, în timp ce marea majoritate a ţărilor membre, inclusiv România, intenţionează să organizeze alegerile pe 9 iunie, scrie News.ro.
Olanda va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică.
Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.
Duminică seara se vor publica rezultate provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfăşurat în zilele anterioare.
Citește și: Softul STS care împiedică fraudele în alegerile din acest an. ”Semnalul se duce direct la MAI”
Unde votează românii din diaspora
915 secţii de votare sunt organizate în străinătate pentru alegerile din 9 iunie. Cele mai multe vor fi în statele cu comunităţi mari de români: Italia, Spania, Regatul Unit.
Dar sunt și țări unde nu vor fi organizate secții, cum sunt Afganistan, Coreea de Nord sau Mali.
Ministerul Afacerilor Externe a publiciat AICI lista secțiilor de votare din străinătate.
Citește și: Alegeri 9 iunie. Prezența la vot poate fi urmărită în timp real. Ce pot face tabletele date de STS?
Peste 2,5 milioane de buletine de vot au fost trimise către secțiile de votare din străinătate. De asemenea, au fost trimise aproximativ 8.400 de ştampile cu menţiunea VOTAT, peste 2,3 milioane de timbre autocolante, și 6.217 tablete asigurate de STS.
