În iunie 2020, Consiiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a sesizat instanța privind constatarea calității de colaborator al Securității a lui Mugur Isărescu.
Anterior, guvernatorul Băncii Naționale a României a primit aviz de necolaborare cu fosta poliție politică comunistă. În 2016, jurnalistul Cătălin Prisacariu, redactor-șef adjunct al Newsweek România, a dezvăluit că Mugur Isărescu a fost colaborator al Securității cu numele de cod „Manole”.
Citește și: EXCLUSIV Toate documentele CNSAS despre turnătoriile lui Isărescu „Manole” la Securitate
Deși au apărut dovezi noi, CNSAS nu le-a putut reanaliza, pentru că până în 2019 legea nu permitea revizuirea deciziilor de necolaborare deja publicate. Abia în acel an, a apărut un nou act normativ care a permis reanalizarea dosarelor, dacă apar proble noi.
Colegiul CNSAS a introdus o acțiune în instanță prin care a cerut stabilirea calității de colaborator al Securității pentru Mugur Isărescu.
„Colegiul a aprobat Nota de Constatare și a dispus introducerea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a acțiunii în constatare pentru stabilirea calității de colaborator al Securității, pentru următoarea categorie de persoane: - art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de banca și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar) - 1 persoană”, se arată într-un comunicat CNSAS.
Ân cererea adresată instanței, CNSAS susține că Mugur Isărescu a fost sursă a serviciului secret comunist din 1979, timp de 10 ani, iar informațiile pe care acesta le-ar fi furnizat despre cetățeni străini ar fi dus la încălcarea drepturilor fundamentale ale acestora. Două note conspirative sunt citate de cercetători.
La scurt timp, Mugur Isărescu a atacat la Curtea Constituțională două articole din OUG 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum și Legea 161/2019, care aduce modificări OUG 24/2008.
CCR l-a salvat pe Mugur Isărescu
Cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a a admis solicitarea guvernatorului BNR și a admis excepția de neconstituționalitate invocată de acesta.
„CCR a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său.
Prin aceeași decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008, nu a înființat o autoritate administrativă autonomă și nici nu a reglementat atribuțiile unei atare autorități, ci a reglementat aspecte care țin de organizarea și funcționarea CNSAS.
Așadar, exigența constituțională privind reglementarea prin lege organică vizează doar statutul CNSAS de autoritate administrativă autonomă, astfel încât adoptarea Legii nr.161/2019, în mod eronat, ca lege organică încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcțional al celor două Camere ale Parlamentului, precum și pe cele ale art.117 alin.(3) privind înființarea autorităților administrative autonome.
Având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional, precum și faptul că art.12 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 a fost introdus în corpul actului normativ prin Legea nr.161/2019, a cărei neconstituționalitate în ansamblu a fost reținută față de temeinicia motivelor de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu mai este cazul să examineze criticile de neconstituționalitate intrinsecă cu privire la art.12 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008”, menționează CCR într-un comunicat de presă.
