La inițiativă nu participă, până la această oră, nici un membru al PNL. Motivul ar fi faptul că în partid au loc conflicte între tabăra conservatoare și tabăra liberală, potrivit surselor Newsweek
PSD și-a asumat coordonarea inițiativei, așa cum a declarat, la începutul săptămânii, ministrul pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu. El a fost desemnat direct de șeful PSD, Liviu Dragnea.
Proiectul CNCD, realizat cu sprijinul asociației Accept și asumat și de organizațiile neguvernamentale din Coaliția Anti-discriminare și MozaiQ, prevede drepturi pentru parteneri asemănătoare cu cele oferite și în căsătoria civilă, însă, cu toate acestea, Petre Florin Manole insistă că cele două instituții nu trebuie comparate.
Inițiatori: Parteneriatele civile nu sunt consecință a eșecului referendumului, ci vin ca urmare a deciziei CCR
„Noi nu ne atingem de nici un articol de lege care se referă la căsătorie. Noi facem o inițiativă care pune România în rândul țărilor Uniunii Europene care au această legislație”, a explicat Petre Florin Manole, care a mai spus că inițiativa nu trebuie pusă în contextul eșecului referendumului, ci a motivării Curții Constituționale a României, de acum o săptămână, la cazul Coman-Hamilton, când CCR a reținut că și cuplurile gay căsătorite în străinătate reprezintă familii.
„Bucurându-se de dreptul la viaţă privată și de familie, persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia, în timp și prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare”, se arată în motivarea Curții Constituționale, de la sfârșitul lunii septembrie.
Citește motivarea CCR în cazul românului căsătorit cu un american: Decizie istorică: CCR recunoaște viața de familie în cazul românului gay căsătorit cu un american
Românul Adrian Coman a obținut la CCR recunoașterea dreptului de ședere pentru soțul său american, în baza căsătoriei încheiate în Belgia. FOTO: Inquam Photos - Octav Ganea
Totodată, familia este reglementată prin articolul 48 din Constituție, în vreme ce uniunile consensuale sunt prevăzute în articolul 26 din Constituție, care se referă la protecția vieții intime, familiale și private, a explicat una dintre sursele participante la proiectul de lege.
Potrivit surselor Newsweek România, prima întâlnire de lucru pentru inițiativă a avut loc marți după-amiază, iar la începutul săptămânii viitoare, luni sau marți cel mai probabil, proiectul va fi depus în Parlament.
Din partea USR, la inițiativă lucrează deputații Iulian Bulai și Cristian Ghinea, din partea UDMR, Csoma Botond și Izabela Ambruș, din partea ALDE, Steluța Cătăniciu. Din partea societății civile, sunt implicați Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), dar și mai multe organizații pentru drepturile persoanelor LGBT, între care se numără și Accept și MozaiQ, potrivit surselor Newsweek.
„USR și-a asumat ca partid, încă din 2017 prin decizie a Comitetului Politic, susținerea parteneriatului civil și astăzi am arătat că putem fi parteneri într-un proces de legiferare împreună cu ONG-urile și toate celelalte partide parlamentare. Sunt încă chestiuni importante rămase în suspensie, pe care speram să le rezolvăm astfel încât să putem veni săptămâna viitoare cu un text care să ofere o perspectivă de drepturi civile pentru cuplurile de sex diferit care trăiesc acum în uniuni consensuale, cât și pentru cuplurile de același sex”, a declarat Cristian Ghinea, într-un comunicat de presă transmis miercuri dimineață de USR.
Un tânăr din comunitatea LGBT se bucură când află că referendumul pentru căsătorie, inițiat de CpF, considerat restrictiv, a fost invalidat. FOTO: Inquam Photos - Octav Ganea
Legea parteneriatului civil se adresează atât persoanelor heterosexuale care nu vor să se căsătorească, cât și persoanelor de același sex, care vor putea avea protecție din partea legii. Legea va conține elemente care se referă la accesul la servicii, regimul impozitelor și taxelor, accesul la sănătate, moștenirea, bunurile comune. În lege, va fi specificat că familiile formate din persoane de același sex nu vor putea adopta copii. Printre lucrurile asupra cărora inițiatorii trebuie să se pună de acord se numără locul unde se va încheia parteneriatul civil - la notar sau direct la starea civilă, dar și la regimul moștenirilor, a precizat una dintre sursele care lucrează la proiectul de lege.
Parteneriatul va putea fi întrerupt printr-o notificare la notar, iar împărțirea bunurilor va fi făcută de comun acord și, dacă nu există înțelegere, partenerii vor rezolva situația prin proces.
Citiți aici proiectul CNCD privind uniunile consensuale.
O a doua discuție pe tema inițiativei legislative va avea loc săptămâna viitoare. Surse care lucrează la proiect acuză și o serie de presiuni din partea Bisericii Ortodoxe Române, care se opune legii parteneriatului.
Două proiecte de lege privind parteneriatul civil sunt depuse în Parlament
Deputata independentă Oana Bîzgan, care are deja depus un proiect de lege pentru legalizarea parteneriatului civil în Parlament, a precizat, pentru Newsweek România, că ea susține varianta în care cuplurile care doresc să intre în uniuni consensuale să își legalizeze relația la starea civilă și nu la notar, întrucât acest lucru ar presupune costuri suplimentare. Totodată, Bîzgan a mai precizat că, potrivit inițiativei ei, persoanele ar trebui să se înscrie într-o bază de date eletronică, pentru a exista o evidență a parteneriatelor încheiate și că și-ar dori ca și acest lucru să apară în inițiativa depusă de PSD.
În prezent, la Parlament sunt depuse două proiecte de lege privind parteneriatul civil: unul aparținând fostului deputat Remus Cernea și cel al Oanei Bîzgan. Potrivit deputatei, cel mai probabil, cele două inițiative și cea depusă de PSD vor fi discutate cumulat.
În România, potrivit recensământului din 2011, circa 800.000 de persoane trăiesc împreună fără a fi căsătorite sub o formă legală, iar 37 la sută dintre copii se nasc în afara căsătoriei, a mai amintit Oana Bîzgan. Cel mai mare merit al parteneriatelor civile ar fi că toți copiii născuți fie într-o căsătorie, fie într-un parteneriat civil ar benefia de aceleași drepturi, a mai spus deputata.
Judecătorul Danileț: CCR pare a solicita un parteneriat, prin decizia în cazul Coman
Judecătorul Cristi Danileț a explicat, pe contul său de Facebook, că, potrivit Consiliului Europei, țările europene care nu adoptă o legislație care să permită persoanelor de același sex de a se căsători trebuie să permită accesul la parteneriate civile. Comisia de la Veneția a stabilit acest lucru în cazul Armeniei, în 2015, și al Georgiei, în 2017.
„Un astfel de parteneriat s-ar aplica atât persoanelor de sexe diferite, cât și celor de același sex și ar urma să fie reglementat printr-o lege-cadru care să reglementeze o parte sau toate aspectele următoare: dreptul de proprietate, dreptul de închiriere, drepturi sociale, asigurarea de viață, autoritatea părintească, situația ca aparținător, adopția, modalitatea de dizolvare a parteneriatului.
Același lucru pare a solicita și Curtea noastră Constituțională în decizia nr. 534 din 18 iulie 2018, para. 41 (cazul Coman-Hamilton, n.red.). În momentul de față în Parlament se află spre examinare mai multe proiecte de lege pentru a reglementa parteneriatele civile”, a scris judecătorul Danileț, pe contul său de Facebook.
BOR se opune legalizării parteneriatelor. CpF avertizează că „ei au spus”
Biserica Ortodoxă Română a transmis, în mod repetat, că se opune legalizării parteneriatelor civile, pentru că reprezintă o variantă „mai lejeră” a căsătoriei, un „surogat” în care partenerii nu au responsabilități. „Din punct de vedere moral, parteneriatul civil este doar un surogat al căsătoriei și poate constitui in timp un element destructurant din punct de vedere spiritual in societate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, pentru Newsweek.
Și Coaliția pentru Familie a scris, pe contul său de Facebook, după ce referendumul pentru schimbarea definiției căsătoriei în familie nu a întrunit cvorumul pentru validare, că motivul pentru care se discută acum despre uniuni consensuale este tocmai că referendumul nu a fost validat. „Noi v-am spus, dar voi nu ne-ati crezut. Pentru cei care credeau că referendumul este o falsă temă, că nu schimbă nimic: v-ați înșelat sau ați mințit. A doua zi după „referendumul fără miză” dar căruia i s-au împotrivit toate partidele politice, majoritatea mediei și sute de ong-uri progresiste, iată ce se întâmplă: parteneriatul civil, educația părinților să nu mai cultive imaginea tradițională a familiei, educație sexuală în școli”, a scris Coaliția pentru Familie, pe Facebook.
22 de țări din Uniunea Europeană au legalizat parteneriatele civile sau căsătoriile pentru persoanele de același sex. În Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România nu există nici o formă legală de protecție juridică pentru persoanele de același sex.
În curs de actualizare
