George Simion și AUR, partidul pe care-l conduce, au anunțat intrarea în grevă parlamentară începând de azi, miercuri, 12 martie.
Acțiunea e sprijinită și de celelalte două forțe politice suveraniste din Parlament, SOS și POT și se vrea a fi un protest la adresa respingerii candidatorii lui Călin Georgescu de către Curtea Constituțională la alegerile prezidențiale din una mai.
Nu multă lume își mai aduce aminte că acum 13 ani, în ianuarie 2012, PSD și PNL, conduse pe atunci de Victor Ponta și Crin Antonescu, au apelat la aceeași formă de protest la adresa guvernului democrat-liberal condus de Emil Boc.
Ce e greva parlamentară propusă de George Simion și AUR? Ponta și Antonescu au apelat la ea în 2012
Aseară, George Simion a anunțat că, în urma ședinței AUR convocată după respingerea candidaturii la prezidențiale a lui Călin Georgescu, partidul său va intra în grevă parlamentară începând de miercuri, 12 martie.
„ (...) AUR va intra începând de miercuri, 12 martie, în grevă parlamentară alături de celelalte partide suveraniste. Nu ne vom opri până când democrația și dreptul românilor la alegeri libere nu vor fi restabilite”, se scrie, printre altele, pe site-ul partidulaur.ro.
Dar ce înseamnă acest lucru, de fapt, și ce consecințe pot exista asupra activității Legislativului?
Cum mai nimic nu este nou sub soare, la această formă de protest au apelat, în ianuarie 2012 și PSD alături de PNL, care erau aliate, pe atunci, în Uniunea Social-Liberală care se opunea guvernului condus de Emil Boc, „omul de paie” al președintelui de atunci, Traian Băsescu.
Să ne reamintim cum s-a ajuns la acea situație. După alegerile legislative din 2008, niciun partid nu a obținut suficiente mandate pentru a forma singur guvernul.
Citește și: Puric, înlocuitorul lui Călin Georgescu, la fel de periculos: UE se face praf. Să fim uniți cu Rusia
O coaliție între Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Democrat-Liberal (PD-L) a susținut imediat după alegeri un guvern condus de Emil Boc. A fpst vorba de cabinetul numit Boc 1, care și-a început mandatul la 22 decembrie 2008.
Dar, înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2009, PSD s-a retras de la guvernare, iar guvernul Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, la data de 13 octombrie 2009.
A fost pentru prima oară, în istoria post-decembristă, când un guvern a fost demis de către Parlament, prin adoptarea unei moțiuni.
În ianuarie 2012, PSD și PNL, conduse la acea vreme de Victor Ponta și Crin Antonescu și aliate în USL, au intrat în grevă parlamentară - Foto: INQUAM Photos/Ovidiu Micsik
După ce Traian Băsescu a câștigat al doilea mandat ca Președinte al României, învingându-l pe Mircea Geoană, el a impus tot un guvern condus de Emil Boc, după ce alte două propuneri de prim-ministru - Lucian Croitoru și Liviu Negoiță - au fost respinse de Parlament.
Astfel, guvernul Boc 2 și-a intrat în funcție la 23 decembrie 2009, când a primit votul de învestitură din partea Parlamentului, rezistând până la 6 februarie 2012.
PSD și PNL au făcut grevă parlamentară împotriva guvernării Emil Boc
PSD, condus la acel moment de Victor Ponta și PNL, la șefia căruia se afla Crin Antonescu - cei doi prezidențiabili de acum - formaseră o alinață, în februarie 2011, numită Uniunea Social-Liberală (USL) care s-a manifestat ca principală forță de opoziție.
În ianuarie 2012, pe fondul respingerii a mii de amendamente făcute de USL la Legea Bugetului, reprezentanții alianței din Legislativ au anunțat că intră în grevă parlamentară.
Ce a însemnat acest lucru? Parlamentarii USL nu au participat la şedinţele comisiilor, plenului sau birourilor permanente și au activat doar în teritoriu.
Citește și: Omul din umbra lui Georgescu vrea la Cotroceni. A lucrat cu Dăncilă și Simion. Legătura cu Potra
În schimb, ei și-au păstrat „mandatul şi dreptul de vot”, pe care urmau să le activeze „în situaţii de maximă importanţă”, cum ar fi hotărâri sau proiecte privind alegerile anticipate sau modificarea legislaţiei electorale, moţiune de cenzură sau suspendarea preşedintelui țării, conform România Liberă.
Cu alte cuvinte, senatorii şi deputaţii USL nu i-au mai mai reprezentat în Parlament pe cei care i-au ales, Totul, firește, pe banii contribuabililor, care le-au plătit în continuare indemnizaţiile, cazarea la hotel de lux, telefoanele, benzina, secretarele, etc.
Cele trei partide suveraniste dețin doar 162 de mandate parlamentare din totalul de 465 - Foto: INQUAM Photos/George Călin (cu rol ilustrativ)
Greva parlamentară înseamnă doar „muncă în teritoriu” pentru aleșii implicați în ea
La acea vreme, în urma unui val de proteste populare venite și pe fondul crizei economice, guvernul Boc a fost îndepărtat de la guvernare, pe 6 februarie 2012, în locul acestuia venind, trei zile mai târziu, cabinetul condus de Mihai Răzvan Ungureanu.
Acesta a rezistat, însă, doar trei luni, după care rolul de a forma un nou guvern i-a fost acordat de Băsescu, spre surprinderea multora, chiar lui Victor Ponta, liderul PSD de atunci și co-președinte al USL, alături de Crin Antonescu, care a intrat „în pâine” pe 7 mai 2012.
Victor Ponta a condus executivul, cu unele mici pauze, și câteva schimbări de componență ale guvernului, până la 5 noiembrie 2015 când a demisionat pe fondul amplelor manifestări de protest izbucnite în urma tragediei de la Colectiv., din noaptea de 30 octombrie 2015, locul său fiind luat de Dacian Cioloș.
În privința grevei parlamentare, aceleași lucruri se vor întâmpla și acum, în mod normal, cu parlamentarii AUR, SOS și POT. Cu alte cuvinte, ei nu vor mai particip la şedinţele comisiilor, plenului sau birourilor permanente din Parlament și vor activa doar în teritoriu.
Dată fiind repartiția mandatelor în Parlamentul actual, puterea nu va avea probleme în a trece legile organize prin Legislativ, cele trai partide suveraniste deținând doar 162 de mandate dintr-un total de 465.
Citește și: George Simion, "culcat" la picioarele lui Călin Georgescu: "Nu candidez. Voi face ce zice el"
La rândul său, USR, care, în general, condiționează susținerea sa de anumite condiții, are 59 de mandate, deci s-ar putea spune că puterea poate fi sigură, în principiu, că cel mult 221 de parlamentari ar fi în afara coaliției de la guvernare, bazându-se pe restul de 244.
Singurele legi care n-ar putea fi votate în Parlament ar fi cele organice, care au nevoie de două treimi din totalul numprului de parlamentari, spre deosebire de legile ordinare, care au nevoie de majoritatea simplă de 50%+1.
