Reducerea decalajului, în special cel economic, față de vestul Uniunii Europene și consolidarea relației UE cu Statele Unite ale Americii. Acestea au fost cele două obiective majore ale celei de-a treia ediții a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), anunțate de președintele Klaus Iohannis. Oficial.
Neoficial, miza principală a evenimentului, desfășurat la București pe 17- 18 septembrie, a fost interconectarea pe termen scurt a rețelelor energetice de transport, în așa fel încât Europa de Est să poată beneficia de gazul lichefiat, pe care SUA îl va exporta în perioada următoare. O scurtă paranteză: deja, Polonia și Croația au construit terminale de mari dimensiuni în care va fi depozitat gazul de șist lichefiat, provenit de peste Ocean. De infrastructura de transport ar urma să beneficieze și România, direct interesată să valorifice petrolul și gazele din Marea Neagră.
Toate acestea cu un scop: contracararea North Stream 2, conducta care va lega Rusia de Germania, ce va fi construită prin Marea Baltică și va ocoli Ucraina, periclitând securitatea energetică a acestei țări. De altfel, Ucraina este direct interesată de dezvoltarea în Europa de Est a unei rețele de transport al energiei, ca o alternativă în cazul în care Moscova va închide robinetul.
În imaginea de jos, șeful statului îl felicită pe Mihai Daraban, președintele CCIR, pentru deciziile importante luate la summit
Așadar, Summitul celor Trei Mări a fost cel mai important eveniment de politică externă găzduit de România în ultimii zece ani. Mai precis, de la Summitul NATO din 2008, de la București. Un succes, în ciuda faptului că Guvernul PSD a tăiat fondurile Președinției. Pentru a nu pune în pericol organizarea evenimentului, Administrația Prezidențială a fost nevoită să apeleze la bunăvoința unor parteneri instituționali, care și-au oferit sprijinul logistic.
Ce este I3M
Summitul I3M este o platformă politică informală, lansată în 2015 la inițiativa președintelui Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic. Obiectivul principal, vizat și de deciziile luate la București, este o mai bună interconectare a economiilor celor 12 țări cu deschidere la Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică, în trei domenii principale: Energie, Transporturi şi IT/Comunicații.
Este vorba de Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. La evenimentul de la București au participat 9 președinți ai statelor membre, dar și alți oficiali importanți: președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Secretarul Energiei al SUA, Rick Perry. O premieră: prezența Germaniei la nivel de ministru al Afacerilor Externe din Germania, în persoana lui Heiko Maas.
În deschiderea Summitului, președintele României, Klaus Iohannis, a spus că această inițiativă este „un efort de a elimina diviziunile artificiale“ din interiorul UE și dintre UE și SUA. Un gest diplomatic lăudabil, având în vedere tensiunile în relația transatlantică. Iohannis a făcut un apel la Uniunea Europeană și Statele Unite să rămână apropiați la nivel politic, economic și în domeniul securității, „într-un context global atât de provocator“. El a punctat nevoia de implicare economică sporită a SUA în regiune.
Fond de investiții de 100 de miliarde de dolari
Foarte important de precizat este că la București au fost prezenți și șefi de importante instituţii financiare europene şi internaţionale, în condițiile în care componenta dominantă a evenimentului găzduit de țara noastră a fost economică.
Este vorba de Suma Chakrabarti, președintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, şi Werner Hoyer, președinte al Băncii Europene de Investiţii. Banca Mondială a fost, de asemenea, reprezentată la Summit.
Ei au participat la prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de Președinția României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu „Atlantic Council“, influent think-tank american, și Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Per total, vorbim de aproximativ 600 de reprezentanți ai mediului de afaceri și ai celui academic.
De menționat că țările membre ale I3M reprezintă 28% din PIB-ul Uniunii Europene. În cadrul Forumului de Afaceri, a fost semnată o scrisoare de intenție referitoare la înființarea unui Fond de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, în valoare de 100 de miliarde de euro, care să sprijine proiectele economice viitoare al Inițiativei.
Scrisoarea de intenție a fost semnată de reprezentanții băncilor din șase țări ale Inițiativei: Croația, Cehia, Letonia, Polonia, România și Slovacia. Vor fi finanțate circa 40 de proiecte prioritare, dintre care șase au fost anunțate de România. Acestea sunt:
- o platformă digitală de monitorizare în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări.
- o bursă de transport și o platformă digitală de tranzacţionare a serviciilor de transport şi logistică, dar și o platformă digitală în domeniul stocării energiei.
- proiectul „FAIRway Danube“- reabilitarea și întreţinerea Şenalului Dunării şi a afluenţilor săi navigabili (parte din Strategia UE pentru Regiunea Dunării).
- proiectul „RAIL 2 SEA – modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa (3.663 km), atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României.
- dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA- faza 1 şi 2), amplificarea coridorului bidirecţional de transport gaze natural Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA- faza 3);
- dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului sudic de Transport pentru gazele naturale de la ţărmul Mării Negre (de la Marea Neagră la Podişor).
Rețeaua Camerelor de comerț
Un alt pas important în direcția interconectării economiilor din statele-membre a fost făcut de camerele de comerț din Bulgaria, Slovenia, Croația, Ungaria, Polonia, Lituania și România. Șefii acestora au semnat un document de colaborare în vederea stimulării investiţiilor în
regiune.
O atenţie sporită va fi acordată IMM-urilor, tinerilor antreprenori, start-upurilor şi incubatoarelor de afaceri, prin facilitarea schimbului de know-how.
Gazele din Marea Neagră
Pentru că președintele Klaus Iohannis s-a referit la nevoia de investiții americane în regiune, Secretarul pentru Energie al SUA, Rick Perry, a menționat problema petrolului și gazelor din Marea Neagră. Asta în condițiile în care PSD a amânat cu 8 luni adoptarea Legii offshore. În baza acestei legi, compania americană Exxon Mobil, dar și alte companii, pot începe exploatarea resurselor.
„Perspectiva proiectelor de petrol și gaze din Marea Neagră este semnificativă, companiile sunt pregătite să ia deciziile finale de investiții după ce au cheltuit milioane de dolari pentru prospectare. Credem că cea mai bună abordare pentru Marea Neagră este să lucrați îndeaproape cu companiile care au făcut deja investiții în explorare“, a spus oficialul american.
Juncker: „Statul de drept este esențial“
La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat că proiectele gândite în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) de la Bucureşti vor fi sprijinite de Uniunea Europeană. Pe de altă parte, a avertizat că respectarea statului de drept este esenţială. „Investiţiile nu au sens dacă lipseşte respectul faţă de statul de drept“, a declarat Juncker.
