Reproducem textul integral al lui Radu Umbreș:
<<De ce migranții români votează cu AUR? De ce sunt atât de mulți tineri care votează cu AUR? O ipoteză sugerată de un studiu recent din tările nordice (vedeți postarea anterioară) legat de piața imobiliară ce poate fi adaptat la realitatea românească.
Mulți sunt uimiți de faptul că migranții români votează cu AUR, deși AUR are un discurs anti-EU, anti-străini, naționalist, xenofob. Cu atât mai mult cu cât diaspora a votat cu partide reformiste, liberale în trecut.
Explicația s-ar putea să vină din deprivarea relativă de statut social a unei părți a clasei de mijloc față de altă parte. Perdanții împotriva câștigătorilor. Muratori (zidar în Italia) versus ITi-ști.
Migranții români nu sunt săraci, dar devin mai săraci relativ la alte categorii ale populației. Partide populiste precum AUR pot profita prin discursuri îndreptate împotriva valorilor și partidelor care promovează interesele adversarilor. Hai să vedem cum au evoluat lucrurile din punct de vedere istoric.
Radu Umbreș/ Foto: Facebook
Migrația spre Vestul Europei a reprezentat o strategie de viață excelentă pentru milioane de români care au intrat pe o traiectorie de mobilitate socială ascendentă. Chiar dacă lucrau în construcții sau ca muncitoare domestice, veniturile erau net superioare celor din România chiar în comparație cu salariile din profesii înalt calificate.
In 2004, salariul mediu brut în IT în România era de 310 euro. Un muncitor în construcții sau o badantă (lucrătoare domestică în italiană) puteau pune deoparte lunar de 2-3 ori mai mulți bani (sau chiar mai mult pentru cei care erau calificați, aveau locuri de muncă stabile sau chiar propriile afaceri).
În acest moment istoric, extinderea EU și globalizarea reprezentau un avantaj pentru migranți care puteau să beneficieze de locurile de muncă bine plătite din EU. Banii trimiși în țară puteau fi investiți în locuințe, îngrijirea celor rămași acasă, mici investiții antreprenoriale sau domestice. Globalizarea = super ok. Vot pentru politicieni pro-Vest, anticoruptie? Sigur! Planul celor mai mulți dintre migranți era să se întoarcă în România fie la pensie, fie după strângerea a destui bani pentru o viață tihnită acasă.
Peste aproape două decenii, lucrurile nu mai stau chiar așa. Salariile din Vest au rămas relativ constante, competiția pe piața forței de muncă migrante a crescut (mai mulți români, mai mulți estici, mai mulți migranți non-EU). Da, se fac bani buni în străinătate, dar 1) valoarea lor nu mai este atât de mare în România și 2) se pot face și mai mulți bani în România dacă aparții unei anumite clase sociale.
1. Banii făcuți de românii din străinătate nu mai au aceeași putere de cumpărare pentru că au crescut prețurile (mai ales la imobiliare), dar și salariile. 1000 de euro în 2004 erau o avere. 1000 de euro în 2022 sunt o sumă bunișoară, dar nu mai mult. Fără să mă uit la cifre, un migrant român din Italia probabil trebuie să muncească de cel putin două ori mai mult pentru a-și cumpăra o locuință într-unul dintre marile orașe ale României.
2. Salariile din România au crescut foarte mult în unele domenii - să o numim zona corporatistă. Exemplul cel mai bun e sectorul IT. De la 310 euro salariu mediu BRUT in 2004 am ajuns la 2000 de euro NET in 2021. Aproape 10x!! Globalizare, outsourcing, inorogi, expați = OK! Vot pentru politicieni proVest, anti-corupție? Sigur!
Câștigători în 2021: clasa mijlocie înalt educată/profesionalizată, din orașele mari și foarte mari.
Pierzători în 2021 : clasa mijlocie mediu educată/calificată din orașele mici și medii.
Citește și:
Semn de capitulare? Patrușev, succesorul lui Putin, ofertă de pace pentru „stabilitate economică”
Armata rusă continuă bombardamentele asupra Odesei cu rachete lansate din Marea Neagră
Ca să o punem într-o fotografie, au câștigat PR-ul și programatorul de la Uber Foods, au pierdut șoferul și bucătarul. Da, toți câștigă mai bine decât acum câțiva ani, dar creșterea a fost mult mai ridicată pentru unii decât pentru ceilalți. Și nu, nu contează veniturile absolute atunci când îți evaluezi viața, poziția socială, statutul, contează veniturile relativ la veniturile altora.
Migranții români sunt alături de această clasă mijlocie deprivată relativ. Au câștigat foarte mult în trecut de pe vremea globalizării forței manuale de muncă , acum pierd relativ la alți români din clasa mijlocie ascendentă care câștigă datorită globalizării forței de muncă intelectuale. Le este mult mai greu să se întoarcă într-o Românie mult mai bogată decât cea din care au plecat (ironic, remitențele lor agregate au contribuit la creșterea PIBului și la dezvoltarea economică a țării)
Care este mesajul AUR care îi atrage? Anti-corporații străine, anti-valori globaliste (LGBT, #metoo, secularism, toleranță, ecumenism, etc). Anti-imigranți (care pun și mai mult în pericol locurile de muncă și salariile). Anti-politicieni vânduți străinilor care nu luptă pentru interesele românilor (sau luptă doar pentru interesele românilor ce sunt în cârdășie cu străinii i.e. corporatiștii).
Nu, migranții și alți votanți AUR nu sunt motivați de ortodoxism, familia tradițională, pășunism, sentimente naționale profunde, glasul străbunilor și al lui Ștefan cel Mare. Acestea sunt doar simbolurile moralizatoare care ajută la formarea unei coaliții politice între cetățeni și politicieni populiști, dar interesele reale sunt de natură economică/socială. E supra-structura ideologică ce adună laolalta actori determinați de infrastructura materială.
Votanții AUR sunt motivați de nemulțumirea pe care o simt că alții câștigă mult mai mult decât ei de pe urma globalizării. Sunt nemulțumiți că un corporatist își poate cumpăra un apartament la un preț pe care ei nu și-l mai permit. Sunt frustrați că noua burghezie își poate trimite copiii la școli private la care ei nu mai au acces. Dan Barna este fix simbolul clasei mijlocii educate ce profită de pe urma globalizării. George Simion este fix simbolul clasei mijlocii deprivate de globalizare.
Cum știm de la tata Marx, it's the economy, stupid!>>
