„Tranzacțiile comerciale nu se mai fac în dolari“. „America este disperată. Tranzacțiile comerciale nu se mai fac în dolari. Se fac în alte monede. Și cum poate să o facă? Trebuie să se ducă pe alte coordonate (…) va începe să lucreze ca paritate. Sigur va fi asta în viitor cu yuan-ul chinezesc și cu rubla rusească.
Gândiți-vă că tot ce înseamnă BRICS în ce fac tranzacții? În rublă, în special. După aceea, uitați-vă ce se întâmplă în Africa. SUA au pierdut total de acolo poziția“, spune Călin Georgescu.
În realitate, lucrurile stau diferit. În 2024, aproape 90% dintre tranzacțiile valutare la nivel mondial au fost realizate în dolari americani, în timp ce tranzacțiile internaționale în yuani chinezești au reprezentat doar 4,5% la nivel mondial, conform statista.com.
Pe de altă parte, țările BRICS, formate din Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite - reprezintă în prezent 35,4% din economia mondială și aproximativ 45% din populația globală.
Foto: Profimedia Images
Deși s-a pus în discuție de mai multe ori crearea unui sistem de plată BRICS Pay, un rival al sistemului SWIFT, acesta a rămas la stadiul de idee, întrucât marii jucători din organizație – China, Brazilia, Rusia sau India au idei diferite în privința monedei reprezentative.
Rusia vrea rubla ca monedă generală, în timp ce China mizează pe yuan, iar India vrea rupia. Dolarul american este încă utilizat în 80% din decontările comerciale globale în rândul țărilor BRICS, potrivit lowyinstitute.org.
„China a cumpărat portul l a mare al Boliviei“
O altă declarație falsă debitată de Călin Georgescu privește „acțiunea din umbră“ a Chinei care, potrivit lui Georgescu, cumpără porturi la mare. Ultimul dintre acestea fiind un așa-zis pot la mare al Boliviei.
„În Asia, la fel. În favoarea chinezilor. Iar China, și acum vă dau răspunsul complet. China, vedeți că nu apare în ultima perioadă. Nu a apărut deloc. Păi vă spun din ce motiv. Pentru că a tăcut și a făcut. Ce a făcut? Cumpără porturi. Ultimul, cel mai nou, este portul din Bolivia. Cine stăpânește comerțul pe mare, va câștiga lumea“, a declarat Călin Georgescu.
Foto: Profimedia Images
În realitate, Bolivia nu are niciun port la nicio mare și nici la vreun ocean. După Războiul Pacificului (1879-1884), Bolivia a pierdut o întindere vastă de teritoriu de-a lungul coastei Oceanului Pacific. Timp de mulți ani, țara andină a încercat fără succes să recâștige accesul la mare.
Istoria războiului din Pacific
Originile conflictului datează din 1874, când Chile și Bolivia au semnat un acord pentru exploatarea în comun a așa-numitei Zone a beneficiilor reciproce (Zona de beneficios mutuos) din Antofagasta, o regiune aflată inițial sub suveranitate boliviană, dar cu populație majoritar chiliană.
În cadrul acestui tratat, Bolivia a fost de acord să nu crească impozitele pe extracția chiliană de salpetru și guano. Cu toate acestea, din cauza unei crize economice grave, Bolivia a fost nevoită să rupă acordul în 1878. În plus, în 1873, Bolivia semnase un tratat de asistență militară reciprocă cu Peru, care urmărea să redefinească într-un mod mai favorabil frontierele sale cu Chile.
Atunci când Bolivia a încălcat tratatul din 1874, companiile chiliene au refuzat să plătească noua taxă, ceea ce a determinat Bolivia să confiște proprietățile chiliene din regiune în 1879.
Ca răspuns, Chile a ocupat militar Antofagasta, lucru care a degenerat treptat într-un conflict militar la scară largă, atunci când Bolivia și Peru au răspuns cu forță. Războiul a durat cinci ani (1879-1884), Chile demonstrându-și supremația navală încă de la început, folosindu-și navele de război împotriva marinei peruane (întrucât Bolivia nu avea nave de război).
După ce a dominat mările în primul an de război, Chile a început operațiunile terestre prin lansarea unui asalt amfibiu asupra Tarapacá, centrul economic al Peru. În același an, Chile a învins forțele boliviene (bătăliile de la Tacna și Arica), care, deși erau mai numeroase, erau slab echipate și nu aveau expertiza militară a trupelor chiliene.
Doi ani mai târziu, în 1881, Chile a ocupat militar capitala peruană, Lima. Gherilele peruane au continuat să lupte împotriva ocupanților până în 1883, când a fost format un guvern peruvian stabil, care a semnat un tratat de pace cu Chile în luna octombrie a aceluiași an.
Tratate și revendicări ulterioare
Peru a semnat un tratat de pace cu Chile în 1883 (Tratatul de la Ancón), cedând teritoriile Tacna, Arica și Tarapacá. Provincia Tacna a fost restituită ulterior Peru în temeiul Tratatului de la Lima.
Cu toate acestea, cea mai semnificativă pierdere a fost suferită de Bolivia, care a semnat inițial un armistițiu în 1884. Termenii au fost finalizați în 1904, prin Tratatul de pace și prietenie.
În temeiul acestui tratat, Bolivia a renunțat definitiv la linia sa de coastă, așa-numitul „Departamento del Litoral“, însumând 400 km de coastă și 120.000 km. Teritoriile dobândite de Chile i-au oferit zăcăminte enorme de salpetru, cupru și depozite de guano.
Tratatele ulterioare au inclus:
1920: Bolivia a solicitat o revizuire a tratatului din 1904 în cadrul Ligii Națiunilor (precursorul Organizației Națiunilor Unite), argumentând că a semnat acordul din 1904 sub coerciția militară chiliană și subliniind impactul devastator al tratatului asupra economiei sale. Cu toate acestea, nu a fost obținut niciun rezultat pozitiv.
1926: Secretarul de stat american Frank Kellogg a propus ca accesul Boliviei la mare să fie negociat între Peru și Chile (deoarece ambele țări aveau coastă). Peru a respins propunerea, temându-se că punerea în discuție a tratatului din 1904 ar putea duce și la revizuirea tratatului din 1883, riscând noi concesii teritoriale pentru Chile.
1929: Tratatul de la Lima a restituit Peru regiunea Tacna (cedată în 1883), dar Chile a păstrat Arica.
1975: A avut loc Conferința Charaña. Bolivia și Chile au negociat un potențial acces maritim pentru Bolivia în schimbul unui teritoriu al munților bolivieni pentru Chile. Negocierile au eșuat din cauza opoziției peruviene și a dezacordurilor interne, ducând la ruperea relațiilor diplomatice dintre Chile și Bolivia.
1992: Președinții din Peru și Bolivia (Alberto Fujimori și, respectiv, Jaime Paz Zamora) au semnat un acord prin care acordau Boliviei o fâșie de 5 km de coastă, denumită „Bolivia Mar“, în scopuri turistice. Cu toate acestea, Bolivia nu a fost autorizată să construiască un port comercial și va trebui să utilizeze instalațiile peruane în acest scop. Bolivia nu a investit în zonă, deoarece acest lucru ar putea submina aspirațiile sale maritime suverane în revendicările sale împotriva Chile.
2013-2018: Bolivia și-a depus cererea la Curtea Internațională de Justiție. În 2018, instanța s-a pronunțat în favoarea statului Chile, declarând că acesta nu era obligat să renegocieze termenii conveniți în 1904.
Practic, la acest moment, Bolivia este o țară fără ieșire la mare, dar are acces la comerț maritim prin porturi din țările vecine.
Printre principalele rute utilizate de Bolivia pentru comerțul maritim se numără:
Porturile din Chile: Arica și Iquique sunt cele mai importante porturi chiliene utilizate de Bolivia pentru exporturi și importuri. Conform unui tratat din 1904, Bolivia are drept de tranzit liber prin portul Arica.
Porturile din Peru: Portul Ilo a fost oferit Boliviei de către Peru
printr-un acord special, permițând acces preferențial pentru transportul mărfurilor boliviene.
Porturile din Argentina: Bolivia utilizează uneori porturile argentiniene precum Buenos Aires și Rosario, dar acestea sunt mai îndepărtate și mai puțin eficiente pentru comerțul bolivian.
Porturile din Brazilia: Prin râul Madeira, Bolivia are acces la porturile din Amazonia braziliană, cum ar fi Porto Velho și Manaus, care oferă
conexiuni cu Oceanul Atlantic.
Călin Georgescu, din nou acuzat de plagiat. A „dacificat“ un discurs din „Ultimul Samurai“
Călin Georgescu continuă să își construiască discursurile pe baza unor fraze memorabile din filme celebre, schimbând doar referințele culturale, totul pentru a-și hipnotiza audiența. De câte ori ați auzit la susținătorii lui Călin
Georgescu sintagma: „Ce frumos vorbește! Ai văzut ce frumos vorbește?“.
Și iată cum și de unde vorbește candidatul pro-rus la alegerile prezidențiale din România.
Filmul „Ultimul Samurai“:
„… războinici dispuși să-și dea viața pentru ceea ce pare să fi devenit un cuvânt uitat: onoare“.
Discursul lui Călin Georgescu:
„… războinici viteji și de oameni demni care și-au dat viața pentru un cuvânt ce azi pare uitat: onoare“.
Structura, tonul și chiar formularea frazei sunt aproape identice, singura diferență fiind înlocuirea mitologiei japoneze cu cea geto-dacă.
Foto: Profimedia Images
Cum a preluat ideea din „Ultimul Samurai“
Intro-ul filmului este narat de personajul Simon Graham (interpretat de Timothy Spall) și descrie formarea Japoniei printr-un mit fondator al samurailor, punând accent pe onoare și sacrificiu.
Versiunea originală:
„Se spune că Japonia a fost creată de o sabie. (…) Eu spun că Japonia a fost creată de un grup de oameni, războinici dispuși să-și dea viața pentru ceea ce pare să fi devenit un cuvânt uitat: onoare“.
Versiunea lui Georgescu:
„România a fost creată de energia dată de Zamolxe, zeul suprem al strămoșilor noștri geto-daci. (…) Eu cred că România a fost creată de o mână de războinici viteji și de oameni demni care și-au dat viața pentru un cuvânt ce azi pare uitat: onoare“.
Mesajul este același, dar cu referințe adaptate la mitologia daco-getă.
Nu este prima dată când Georgescu folosește replici din filme celebre
De la Galadriel, la Georgescu: când politica sună ca un film
Într-un alt discurs, Georgescu a preluat aproape identic o replică din „Stăpânul Inelelor“, spusă de regina elfilor Galadriel.
Galadriel (LOTR):
„Lumea s-a schimbat. Nu mai este ce-a fost. Se simte asta în tremurul apei, în freamătul pădurii, în adierea vântului, în vibrația pământului“.
Călin Georgescu:
„Lumea s-a schimbat. Nu mai este ce-a fost. Se simte asta în tremurul apei, în freamătul pădurii, în adierea vântului, în vibrația pământului“.
De asemenea, fostul candidat a fost acuzat că a folosit expresii din „Frozen“, precum și din celebrul discurs despre adevăr și manipulare din serialul „Newsroom“.
Călin Georgescu plagiază un monolog memorabil din serialul „The Newsroom“
Un alt discurs al lui Călin Georgescu, în care critica poziția Americii în clasamentele mondiale, a fost de fapt furat dintr-un celebru monolog al personajului Will McAvoy din serialul „The Newsroom“ (2012).
În acel discurs, McAvoy spune: „Nu există nicio evidență care să susțină afirmația că suntem cea mai puternică țară din lume. (…) Suntem pe primul loc în lume la doar 3 categorii: numărul de cetățeni încarcerați pe cap de locuitor, numărul de adulți care cred că îngerii sunt adevărați și la cheltuieli militare“.
Discursul lui Călin Georgescu este aproape identic: „America este pe locul 7 la alfabetizare, e pe locul 27 la matematică, pe locul 22 la științe în lume, (…) dar pe locul 1 la numărul de cetățeni încarcerați pe cap de locuitor și locul 1 la bugetul militar“.
Deși formularea este diferită, structura și mesajul sunt aproape identice.
Călin Georgescu și Olaf din Frozen II: coincidență sau plagiat?
Printre cele mai emblematice declarații paranoide ale lui Călin Georgescu se numără afirmația: „Apa are o memorie, iar prin poluare îi distrugem sufletul“.
Această frază amintește de o scenă din filmul „Frozen 2“ (2019), în care personajul Olaf, simpaticul om de zăpadă din filmul animat spune: „Apa are memorie. Apa pe care o bem, și tu, și eu, a trecut pe la cel puțin patru oameni și/sau animale înainte de a ajunge la noi. Și își aduce aminte de tot“.
Deși ideea că apa „are memorie“ a fost popularizată în cultura pop și explorată de imunologul Jacques Benveniste într-o lucrare științifică din 1988, comunitatea științifică a respins-o ferm. Fizica și biologia moleculară contrazic această teorie, iar conceptul rămâne la nivelul de fantezie cinematografică.
Totuși, Călin Georgescu a ales să o introducă în discursurile sale, alienându-și publicul care, neînțelegând afirmațiile sale, îl consideră un om „foarte dotat intelectual“.
Călin Georgescu vs. medicină: când conspirațiile devin discurs politic
După declarațiile delirante cu privire la apa care nu e apă ci energie, nanocipurile din sucurile carbogazoase, piramidele egiptene care nu există sau presupusele sale întâlni cu extratereștri, acum Georgescu vine cu o nouă teorie aberantă menită să „dărâme“ una dintre cele mai vechi științe care a ajutat omenirea de-a lungul timpului să evolueze.
Într-o înregistrare virală pe rețelele de socializare, din 2016, Călin Georgescu neagă vehement medicina și pe doctorii care fac 6 ani de facultate, plus alți până la 7 de rezidențiat, plus alți zeci de ani de specializare, afirmând că nimeni nu știe mai bine ca el ce îl doare, chiar dacă o spune în fața unui medic.
FĂRĂ MEDICINĂ Într-un interviu recent, Călin Georgescu a declarat că refuză sfaturile medicilor și că se tratează exclusiv cu apă de izvor, gândire pozitivă și expunere la soare. Soția sa, Cristela Georgescu, merge și mai departe, promovând teorii bizare despre sănătate, bazate pe cursuri obscure de pe internet - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin
„Lăsați-vă purtați în această energie a Universului și veți fi surprinși de câtă abundență vine peste voi. Dacă nu ai încredere în natură... atunci asta e problema. Omul, prin poziția sa bipedă este legătura între mama AND și tatăl Ceresc. Asta e toată ideea. Prin noi curge energia Universului și nu o înțelegem pentru că ne este frică că pierdem ceva... și așa a fost scrisă toată societatea.
Astăzi este peste tot... Frica că nu facem ce ne spune doctorul ce e bine... Gândiți-vă simplu... Cum poate să știe un doctor, om fiind... eu mă duc în fața lui și îi spun că sufăr de ceva... «mă doare asta». Cum poate să știe omul ăla mai bine decât mine?!
N-are cum! Medicina a fost inventată special pentru frică!“, spune Călin Georgescu.
Ce este de fapt medicina și cum a ajutat la evoluția speciei umane
Medicina este știința care se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și recuperarea în cazul bolilor și accidentelor care afectează organismul uman. Este una dintre cele mai vechi și fundamentale forme de cunoaștere practică, având un impact direct asupra sănătății și longevității speciei umane.
De-a lungul istoriei, medicina a evoluat de la practici empirice și ritualuri la o disciplină bazată pe dovezi științifice, având la bază domenii precum biologia, chimia, fizica și tehnologia.
Foto: Profimedia Images
De exemplu, prin descoperiri medicale precum vaccinurile, antibioticele și tratamentele pentru boli cronice, medicina a crescut speranța de viață globală. De exemplu, dezvoltarea penicilinei în secolul XX a redus drastic mortalitatea cauzată de infecții bacteriene.
De asemenea, medicina a permis gestionarea și eradicarea unor boli devastatoare, precum ciuma bubonică, variola sau holera, care în trecut au decimat populații întregi.
Totodată, intervențiile medicale, cum ar fi chirurgia, terapia fizică și tratamentele pentru sănătatea mentală, au îmbunătățit semnificativ starea generală a oamenilor.
Mai mult, invențiile precum aparatele de imagistică medicală (RMN, CT), protezele bionice și instrumentele chirurgicale robotizate au revoluționat diagnosticul și tratamentul bolilor și au readus speranța pe chipul și în sufletele celor afectați.
Cum ar fi arătat lumea lui Călin Georgescu fără medicină?
Fără medicină, lumea ar fi fost complet diferită astăzi, iar specia umană ar fi avut dificultăți majore în supraviețuire. În lipsa tratamentelor pentru infecții, boli cronice sau leziuni, speranța de viață ar fi rămas sub 40 de ani, ca în epocile preistorice.
Nașterea ar fi rămas un proces periculos atât pentru mamă, cât și pentru copil. Mortalitatea infantilă ar fi fost extrem de mare.
Boli precum ciuma, holera sau gripa spaniolă ar fi continuat să facă ravagii, ducând la depopulări masive la nivelul întregului glob.
Fără protecția vaccinurilor, multe boli precum poliomielita, rujeola sau variola ar fi rămas endemice și devastatoare. Specia umană ar fi fost nevoită să se bazeze exclusiv pe selecția naturală, iar indivizii cu rezistență înnăscută la boli ar fi avut mai multe șanse să supraviețuiască și să se reproducă decât cei mai slabi.
Bolile netratate ar fi cauzat instabilitate socială și economică severă, reducând capacitatea societăților de a se dezvolta cultural și tehnologic.
Călin Georgescu neagă din nou medicina: „Planeta e medicul meu adevărat“
Călin Georgescu, candidat pro-rus la alegerile prezidențiale din România și promotor al teoriilor conspirației, atacă din nou știința medicală.
Într-un interviu recent, acesta a declarat că refuză sfaturile medicilor și că se tratează exclusiv cu apă de izvor, gândire pozitivă și expunere la soare. Soția sa, Cristela Georgescu, merge și mai departe, promovând teorii bizare despre sănătate, bazate pe cursuri obscure de pe internet.
„Eu să ascult de medic? Niciodată! Dacă îmi spune să iau pastile, îi spun direct: domnule doctor, corpul meu știe mai bine decât BigPharma. Eu mă tratez cu apă de izvor, gândire pozitivă și 3 ore de soare pe zi… în rest, mulțumesc pentru opinie, dar planeta e medicul meu adevărat“, a declarat Călin Georgescu.
Cristela Georgescu și „igiena impecabilă“ cu apă sfântă
La rândul său, Cristela Georgescu, care se prezintă drept „educator naturopat“ cu 20 de ani de experiență în sănătatea naturală își sfătuiește urmăritorii să renunțe la hârtia igienică, considerând că doar „apa sfântă“ asigură igiena impecabilă.
„Nici bebelușul, nici copilul, nici adultul nu trebuie să folosească hârtie după ce are scaun... poate să fie bio, parabio... nu există! Apă... apa este sfântă!“, susține aceasta.
Printre teoriile sale, se numără și „regula de aur a mestecatului“: „Mâncarea solidă se bea și lichidele se mestecă, nimic nu se înfulecă“, mai spune Cristela Georgescu.
Păr, mesaje și energie: Cristela Georgescu, între pseudoștiință și misticism
Cristela Georgescu afirmă că oamenii sunt „stații de emisie-recepție“, iar părul lor funcționează ca o antenă prin care primesc mesaje. „Să știți că fiecare dintre noi suntem stații de emisie-recepție și aparatura electronică reacționează la stăpânul ei. Părul este o antenă, o prelungire a sufletului. Cu el tu comunici... primești niște mesaje“, a declarat aceasta într-un videoclip distribuit masiv pe TikTok.
Cuvinte, nu boli? Cristela Georgescu și războiul cu medicina
Cristela Georgescu neagă și existența bolilor. Aceasta este de părere că o anumită afecțiune medicală, sub denumirea de „boală“, este doar un simplu cuvânt care „nu există“.
„Nu există boală! Cel puțin în naturopatie. Există mesaje ale corpului, care dorește să ne atragă atenția ca să îl sprijinim. Nu blocând acele simptome, ci înțelegând cauzale și susținându-l să treacă prin procesul de vindecare“.
Totodată, cea care se pretinde „educator naturopat“ susține că durerea de genunchi nu este de fapt o afecțiune medicală, ci „sufletul atrage atenția corpului că e prea mândru“.
„Genunchii sunt niște mesageri despre ego-ul nostru. Genunchii ne arată ceva și despre lucrurile pe care le facem inconștient, ca de exemplu «mândria» sau «trufia», ego-ul, orgoliul.
Sunt sinonime toate. Când noi suntem orgolioși, trufași... putem face lucruri o vreme, dar se întâmplă conform legii echilibrului situații care ne smeresc și atunci cădem în genunchi.
Când mă dor genunchii sau când genunchii mei dau semnale de fapt, sufletul meu îmi atrage atenția că e posibil să fiu foarte mândru, foarte trufaș sau foarte orgolios într-un anumit domeniu al vieții mele: Aaa... dar eu nu sunt, sunt atât de modestă... cum să fiu mândră?
Să știți că, inclusiv credința are orgoliul ei. Sunt foarte mulți care se mândresc cu credința lor. Credința nu se trâmbițează. Credința se trăiește“, spune Cristela Georgescu.
Invocarea divinității, strategie politică? Călin Georgescu și acuzațiile de șarlatanie
Legat de „credință și Dumnezeu“, Cristela Georgescu lovește direct în soțul ei, Călin Georgescu, într-un alt videoclip din 2023 devenit acum viral pe TikTok, odată cu ascensiunea soțului pro-rus după alegerile prezidențiale.
Aceasta îi acuza de șarlatanie, mai ales pe cei aflați în funcții publice care folosesc în discursurile lor numele și imaginea lui Dumnezeu pentru a câștiga credibilitate în fața celor cărora le vorbesc, exact ceea ce face Călin
Georgescu acum.
„În România, deja nu mai este nevoie să fii isteț ca să îți dai seama că există multe persoane, chiar și în funcții publice, care îl folosesc pe Dumnezeu drept carte de vizită ca să câștige încrederea celorlalți.
Băi... știți... eu sunt cu Dumnezeu... sunt credincios... deci egal eu sunt un om corect, bun... am văzut eu persoane care în biserică erau în stare să se bată pe locurile pe scaune, cum se bat vecinii pe locul de parcare.
Deci treaba asta cu Dumnezeu, în primul rând, tindem să o spunem pentru că dă bine și dacă zici că nu e adevărat... exact de aia!“, spunea Cristela Georgescu în 2023.
Foto: Profimedia Images
Călin Georgescu: „Dumnezeu este cu noi“
Ce spune Călin Georgescu de când a apărut în spațiul public? Exact manipularea prin credință și invocarea lui Dumnezeu pe care o acuza soția lui cu doar un an în urmă.
„O lucrare unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu. Am mărturisit într-un gând pe Dumnezeu, căci el ne unește și i-am dat votul nostru. Dumnezeu este cu noi.
Chemarea la care ați răspuns și pe care v-am adresat-o ca o lucrare unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu“, spunea Călin Georgescu într-una din zicerile sale emblematice cu care și-a hipnotizat audiența din noiembrie 2024 și până în prezent.
