Directorii numiți politic îi dau afară pe funcționari publici parlamentari angajați prin concurs

 ”Oamenii care nu cunosc îndeaproape această instituție nu fac deosebirea între cei care sunt profesioniști și cei numiți politic. Chiar dacă pare caduc, și în aceste structuri din Parlament sunt unii care muncesc, care fac lucrurile să meargă. Aceștia sunt cei care au dat concursuri, care au proceduri de făcut, care sunt evaluați anual. Și mai sunt șefii lor, numiți politic. Aceștia conduc direcțiile. Aceștia sunt directorii de care spunea Bolojan că vor trebui să lucreze ei pentru cei pe care îi vor proteja…”, ne-a spus unul dintre  reprezentanții Sindicatului funcționarilor publici parlamentari din Camera Deputaților.

Citește și: Cine e șefa care face disponibilizările în Parlament. Câștigă 15.500 de lei pe lună din două surse

Reamintim că preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunţat că în perioada următoare vor fi organizate concursuri „pe baza unei metodologii transparente” în urma cărora vor fi făcute restructurările. Bolojan s-a arătat convins că aceste concursuri vor fi unele corecte, arătând că, în caz contrar, „directorii vor trebui să lucreze pentru cei pe care îi protejează”.

Se fac disponibilizări doar din zona de execuție

La Grupurile parlamentare se fac angajări politice, fără concurs, iar directorii numiți politic rămân.

Memorandumurile de restructurare ale celor două Camere conțin reduceri de personal aplicate doar zonei administrative, unde directorii sunt numiți politic, ceilalți angajați având concurs. Nu s-a operat nicio reducere Grupurilor parlamentare, unde angajații sunt contractuali în cea mai mare parte, doar unii având contracte pe perioadă nedeterminată. Mai mult, partidele nou intrate în Parlament sau care au ponderi politice mai mari decât în alte legislaturi fac noi angajări.

”Să nu-și închipuie cineva că vor pleca cei cu spate politic. Directorii care vor face parte din Comisia specială de testare au fost puși pe funcții pe criterii politice. Deci fără niciun concurs! Acuma, ăștia ne vor testa pe noi, cei care am susținut un concurs, am promovat prin concurs și care ar trebui să fim apărați de legile acestei țări, de arbitrariul indus de zona politică”, ne-a declarat un funcționar public care a solicitat să nu îi fie făcută publică identitatea de teama repercusiunilor.

”Nimeni nu vorbește dintre angajați, e o lege a tăcerii cauzată de frică. Dacă ești profesionist, te gândești că vei fi eliminat politic, fără drept de apel, fără salarii compensatorii, pentru că le-au eliminat prin Ordonanța Trenuleț…E un desant împotriva profesioniștilor. Nimeni nu spune că bugetul Senatului a fost redus doar cu 5%, în condițiile în care posturile de reduc cu un sfert. Deci dacă dai afară toți angajații de la Senat, reduci cheltuielile cu 20%.

Unde se duce procentul de 80% din bugetul Senatului, atunci? Aici se vede adevărata intenție: verificarea loialităților politice și eliminarea celor fără proptele. Dar cei care nu au susținere politică sunt exact cei care au dat concursuri, profesioniștii. Aparatul de specialitate al Parlamentului e format în ani de zile, nu poți să o aduci pe donșoara Vrăbiuța de la Bihor și să ai și pretenția ca treaba să meargă…”, ne-a spus un sindicalist.

Ce economie se face

Potrivit datelor publice, România are acum 1.300.000 de bugetari. Guvernele Ciolacu 1 și 2 au angajat 50-60.000 de bugetari în ultimii 2 ani. Doar în noiembrie 2024, Guvernul Ciolacu a mai angajat încă 6.000 de angajați. Cheltuielile cu bugetarii s-au majorat de la 100-120 de miliarde de lei, în 2025, la 170 de miliarde de lei. Deși Guvernul spune că îngheață salariile bugetarilor, bugetează o majorare până la 165-170 de miliarde de lei. Pare, așadar, că scopul nu este reducerea numărului de bugetari și economia de bani, ci eliminarea bugetarilor indezirabili pentru a face loc celor numiți politic.

Potrivit unei alte surse, funcționarii parlamentari, ajunși pe funcții prin concurs, vor fi evaluați de o ”Comisie specială” formată din directori numiți politic.

“Sunt oameni care provin de la Grupurile parlamentare, susținuți politic. Acum, pe cine credeți că va da afară doamna Alexandra Fifor (soția PSD-istului Fifor), șefa HR de la Senat? Sau doamna Alexandra Patricia Braica (fostă membră a Organizației de Femei a PSD), șefa de la HR a Camerei Deputaților? Sau medicul chirurg Sorin Berbece, finul fostului lider PSD-ist Valeriu Zgonea, care acum coordonează Direcția pentru lucrările și secretariatul comisiilor? Mai mult, acest lucru se întâmplă în condițiile în care legea stipulează în mod expres că funcționarii publici parlamentari sunt apolitici!”, a declarat un un alt membru al SFFP.

Directorii care se ocupă de reorganizare

Șeful Departamentului Secretariatului Tehnic, care se ocupă de Biroul permanent, Gabriel Cătălin Stecoza, este simpatizant PSD. Finul său, Ștefan Dan Lagunovschi, e șeful Direcției pentru organizarea și evidența lucrărilor Biroului permanent. Georgică Tobă, care conduce Departamentul Legislativ, e și el simpatizant PSD.  

Alexandra Braica, directoarea HR Camera Deputaților, șeful Departamentului legislativ, Georgică Tobă, directorul general la Cabinetul secretarului general, Andreea Stăncescu, și Anca Bădârcă, șef al Biroului pentru redactarea proiectelor de hotărâri Foto: NWR

Un alt director care ocupă postul fără concurs, provenit direct de la Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților, este Cristian Constantin, de la DAI (Direcția afaceri interne).

Este și cazul lui Francisc-Adrian Helștern, provenit tot de la Grupul PSD și plasat la conducerea Departamentului de studii parlamentare și politici UE.  Soția lui Helștern provine tot din Grupul PSD și este angajată a Camerei Deputaților. Fosta secretară a unei comisii parlamentare unde președinții provin din PSD, Andreea-Elena Cleras, a fost numită la Direcția generală afaceri externe și protocol unde organizează deplasările externe pe bani publici pentru secretarii generali, președinte și deputați.