Efectul Călin Georgescu. Încrederea în economia României a scăzut dramatic. Care e principalul risc. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut, în luna noiembrie, cu 13,5 puncte, până la valoarea de 31,4 puncte.
Totul - pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate, acesta fiind cel mai mic nivel înregistrat din iulie 2020 până în prezent.
Efectul Călin Georgescu. Încrederea în economia României a scăzut dramatic. Care e principalul risc
Potrivit datelor CFA România, această situaţie a avut drept cauză scăderea puternică a ambelor componente ale sale. Astfel, componenta de anticipaţii a scăzut cu 12,1 puncte, până la valoarea de 23,3 puncte.
Este cea mai redusă, începând cu ianuarie 2019. În acelaşi timp, componenta de condiţii curente a scăzut cu 16,4 puncte, până la valoarea de 47,8 puncte.
"Pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate şi al majorării puternice a aversiunii la risc a investitorilor, indicatorul de încredere a scăzut la niveluri atinse doar în perioada pandemiei Corona", a explicat Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România, conform Agerpres.
Citeşte şi: VIDEO Soldații Rusiei amenință că vin în România și îl consideră pe Călin Georgescu un mare prieten
Potrivit şondajului realizat lunar de CFA România, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2025) a crescut comparativ cu exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 5%.
În acelaşi timp, 59% dintre analişti anticipează o majorare a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar 27% o stagnare.
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 77% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare.
Citeşte şi: Ungaria, pe care Călin Georgescu o dă exemplu de diplomație, va pierde 1 miliard € din fondurile UE
Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0310 lei pentru un euro, în timp ce, pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0831 lei pentru un euro.
Pentru anul 2025, analiştii CFA România anticipează o creştere economică la valoarea medie de 1,3%, în scădere faţă de 1,6% la finalul acestui an. Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul viitor s-a majorat la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,2% din PIB, fiind în scădere faţă de un nivel prognozat de 7,8% la sfârşitul lui 2024.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 58% în următoarele 12 luni. Referitor la evoluţia preţurilor la proprietăţile rezidenţiale în oraşe, 50% dintre participanţi anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 32% anticipează o scădere.
Riscuri
De asemenea, 68% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 27% că sunt corect evaluate. Participanţii la sondaj au fost întrebaţi care sunt principalele riscuri la care este supusă economia României în anul următor.
Conform răspunsurilor, în top 5 riscuri pentru anul viitor, trei sunt economice, iar două nu sunt din sfera economică. Astfel, principalul risc pentru pentru anul viitor este reprezentat de modificări în politica fiscală, urmat de riscul de intrare în recesiune a economiei româneşti.
Pe locul trei se situează un risc non-economic - riscul de dezinformare. Următoarele două sunt sustenabilitatea datoriei publice şi riscul de conflicte armate între state.
